Băncile pentru locuinţe au în continuare activitatea blocată până intră în vigoare o nouă lege

„Situaţia sistemului nu s-a modificat absolut deloc faţă de întâlnirea precedentă. Nu se semnează noi contracte, nu intră noi clienţi în sistem. Nu se pot semna noi contracte fără astfel de clarificări legislative. Din punctul de vedere al activităţii, acordăm credite clienţilor existenţi. Sperăm să se finalizeze acest demers legislativ cât se poate de repede şi să avem clarificări pentru legea care reglemenetază acest sistem de economisire-creditare”, a afirmat Anghel.

Preşedintele executiv al ABDLR a mai spus că au fost mai multe discuţii constructive în Camera Deputaţilor, la Comisia de Buget-Finanţe.

Citeşte şi BNR semnalează riscul creşterii accelerate a preţurilor imobiliare

„Aşteptăm să se finalizeze şi să se clarifice legea ca să restartăm sistemul. Fără această clarificare este aproape imposibil să se restarteze acest sistem. Discutăm despre sute de mii de români care sunt implicaţi”, a completat Anghel.

Potrivit jucătorilor din piaţă, sistemul românesc al băncilor pentru locuinţe are în jur de 500.000 de clienţi.

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006.

La începutul lunii martie, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe au obţinut sentinţe favorabile la Curtea de Apel Bucureşti, de anulare a unor decizii ale Curţii de Conturi, care în urma unor controale din 2015 a ajuns la concluzia că prima de stat s-ar fi acordat ilegal.

Dincolo de deciziile instanţelor privind rapoartele Curţii de Conturi, cele două bănci româneşti pentru locuinţe din România speră ca Parlamentul să adopte cât mai repede modificările legislative care ar permite continuarea sistemului copiat după model german.

Băncile nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare de circa un an, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat în 2015, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituţiei.

Potrivit raportului, „s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă şi s-a obţinut chiar suspendarea efectelor lor, însă au provocat o nesiguranţă în piaţă, iar efectul a fost blocarea sistemului începând din martie 2016.

Principala problemă este că angajaţii băncilor pentru locuinţe nu pot oferi consiliere clienţilor, în condiţiile în care un proiect de modificare a legislaţiei, aprobat în Senat şi aflat în prezent în comisiile Camerei Deputaţilor, ar oferă clarificări legislaţiei, iar deznodământul proceselor cu Curtea de Conturi este necunoscut.

Inspectorii Curţii de Conturi au acuzat băncile pentru locuinţe de un prejudiciu total de 384 milioane lei în derularea sistemului de economisire-creditare susţinut de către stat.

Citeşte şi Care sunt dobânzile şi costurile creditelor pentru investiţii imobiliare

În iunie 2016, Curtea de Conturi a sesizat DNA, care a declinat competenţele de anchetare în acest caz. Rapoartele Curţii de Conturi au blocat complet sistemul de economisire-creditare din România, în condiţiile în care cele două bănci româneşti pentru locuinţe nu mai primesc depozite noi de la clienţi, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem.

Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe.