Parlamentul a respins cererea de urmărire penală a lui Eugen Bejinariu UPDATE

UPDATE Parlamentul a respins cererea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale a lui Eugen Bejinariu.

Au fost 183 de voturi împotriva urmăririi penale, 83 pentru şi 2 abţineri.

 

Eugen Nicolicea a prezentat plenului raportul Comisiei juridice, prin care s-a dat un aviz negativ cererii de urmărire penală, pe motiv că faptele de care este acuzat deputatul PSD ar fi fost comise anterior datei de 2 decembrie 2004, când a intrat în vigoare legea care conferea DNA posibilitatea de a ancheta această infracţiune, respectiv abuzul în serviciu.

Eugen Bejinariu şi-a susţinut nevinovăţia de la tribuna Camerei Deputaţilor, afirmând că încheierea contractului privind licenţele Microsoft s-a făcut prin Hotărâre de Guvern, pe care el era obligat, ca ministru, să o semneze.

„După aprobarea contractului, după avizele de legalitate, după 13 ani, se invocă un posibil abuz în serviciu, legat strict de adoptarea acestui contract prin act normativ al Guvernului. Absurd, stimaţi colegi. Eu sunt un om corect, de bună credinţă şi tot ceea ce am făcut în activitatea mea a fost însoţit de grija şi determinarea de a face bine, de a proceda onest şi legal”, a spus deputatul, potrivit News.ro.

El a explicat că acuzaţiile sunt „complet nefondate” şi le „respinge categoric”, pentru că acel contract a fost încheiat între Guvern şi Microsoft Irlanda, semnătura sa fiind în numele Guvernului şi acordată în baza unui mandat imperativ, prin Hotărâre de Guvern.

„Nicăieri în dosar nu există un indiciu că aş fi încălcat vreo lege sau act normativ (…) Eu nici nu-i cunoşteam, nici n-am avut vreo întâlnire sau discuţie cu cineva de la companie, nu am avut niciun fel de implicare sau participare la întâlniri, negoicieri, oficiale sau neoficiale, cu Microsoft sau Fujitsu sau cu intermediari ai acestora”, a mai spus Bejinariu, completând că el, ca ministru, nu avea nici atribuţii legale în negocierea contractului.

Deputatul a susţinut în faţa colegilor săi că a dat declaraţii ca martor şi a „demonstrat” procurorului de caz că deciziile au fost luate oficial înainte ca el să fie numit în Guvern, iar după semnarea contractului s-au succedat alţi miniştri care au încheiat acte adiţionale, toate având însă avizele de specialitate şi de legalitate, inclusiv de la Ministerul Justiţiei.

El a mai explicat că semnarea contractului a fost făcută prin mandatari – el în numele Guvernului, iar Fujitsu Siemens Austria în numele Microsoft Irlanda. Fujitsu a fost aleasă ca mandatar strict de către compania americană, astfel încât el nu s-ar fi putut implica în negocieri privind câştigătorii şi semnatarii.

„Domnilor colegi, repet, nu există nici măcar o probă în dosar că aş fi comis o infracţiune. (…) În acest moment există decizia CCR nr. 68 din 27 feb 2017, care stabileşte că adoptarea şi conţinutul unor acte normative în sine nu pot constitui subiect de cercetare penală. V-am prezentat toate aceste argumente astfel încât să votaţi şi dumneavoastră în cunoştinţă de cauză, conform propriei conştiinţe şi în acord cu legea”, a încheiat Bejinariu.

Votul final va fi dat tot marţi.

Turcan: PNL votează la vedere, în favoarea cererii Parchetului în cazul Eugen Bejinariu

PNL va vota la vedere în favoarea solicitării Parchetului în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu, a anunțat marți, în plen, președintele interimar al partidului, Raluca Turcan, menționând că Parlamentul nu stabilește vinovății sau nevinovății, ci instanța de judecată.

„PNL va vota consecvent cu deciziile sale anterioare favorabil solicitării în cazul domnului Bejinariu și cu votul la vedere. Menționăm lucrul acesta întrucât Parlamentul nu este instanță de judecată. Noi avem o solicitare din partea Parchetului care trebuie să ajungă în instanță. Nu este rolul Parlamentului României să analizeze pe fond. Nu stabilim nici vinovății, nici nevinovății. Dimpotrivă, prezumția de nevinovăție este foarte importantă însă decizia trebuie luată în instanță”, a afirmat Turcan.

Ea a spus că imunitatea parlamentarului este pentru declarații și vot, iar în situația de față solicitarea Parchetului nu vizează nicio declarație politică și niciun vot dat în Parlament.

„Sunt niște suspiciuni care pot fi adevărate sau neadevărate, dar nu se dovedesc în Parlament, ci în instanță. Solicităm și celorlalți colegi parlamentari să țină cont de Constituție, de echilibrul puterilor în stat, să țină cont că prezumția de nevinovăție pentru cei nevinovați să funcționeze până în justiție acolo unde se ia decizia finală. Așadar votul PNL va fi unul pentru solicitarea Parchetului și la vedere pentru a nu exista nicio suspiciune că obstrucționăm mersul justiției și egalitatea cetățenilor în fața legii”, a conchis Turcan.

Acuzaţiile împotriva lui Eugen Bejinariu

Procurorii DNA vor să îl pună sub acuzare pe Eugen Bejinariu pentru că, în perioada în care a fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, încălcând dispoziţiile privind achiziţiile publice, a iniţiat şi a susţinut proiectele hotărârilor de guvern nr. 1473 din 11 decembrie 2003 şi nr. 470 din 1 aprilie 2004, prin care s-a aprobat încheierea, între Guvern şi Fujitsu Siemens Computers GmbH, a unui contract comercial de închiriere de licenţe referitor la produsele Microsoft, invocându-se, în mod nereal, calitatea companiei de unic distribuitor pentru aceste produse, în scopul favorizării acesteia prin evitarea organizării unei licitaţii publice.

Eugen Bejinariu mai este suspectat că a iniţiat şi susţinut proiectul Hotărârii de Guvern nr. 1778 din 21 octombrie 2004, prin care s-a aprobat extinderea contractului comercial de închiriere de licenţe încheiat la data de 15 aprilie 2004 între Guvern şi Fujitsu Siemens Computers GmbH şi pentru produsele educaţionale Microsoft, fără a exista un necesar fundamentat. Procurorii susţin că Bejinariu a semnat contractul comercial de închiriere licenţe Microsoft din 15 aprilie 2004 şi actul adiţional la acesta, cunoscând că nu era justificată achiziţia din sursă unică.

Prejudiciul produs statului prin aceste contracte care au avut la bază hotărâri de Guvern a fost estimat de procurorii DNA la 66.965.343 de dolari, sumă care a reprezentat un folos patrimonial necuvenit pentru compania Fujitsu Siemens Computers GmbH.