„Solicităm consolidarea statutului judecătorilor prin separarea imediată a atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, precum şi cu privire la organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor în sensul ca acestea să aparţină distinct celor două Secţii ale Consiliului, respectiv Secţiei pentru Judecători în privinţa judecătorilor şi instanţelor judecătoreşti şi Secţiei pentru Procurori în privinţa procurorilor şi parchetelor. Recunoaşterea acestei garanţii ar conduce la o consolidare a independenţei judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiţia, acest lucru nefiind pe deplin posibil cât timp cariera le este hotărâtă prin alte mecanisme decât cele proprii puterii judecătoreşti”, se arată în Rezoluţia de la Constanţa.
„Rezoluţia presupune separarea carierelor, aceasta este dorinţa colegilor. De fapt, a pornit de la o dorinţă exprimată în interiorul corpului de magistraţi, de jucători, de foarte multă vreme. Au fost câteva discuţii la întâlnirea preşedinţilor curţilor de apel de la Cluj. S-a exprimat chiar în ultima zi dorinţa de a separa cumva carierele, pentru că e foarte corect ca judecătorii să hotărască cariera judecătorilor şi procurorii cariera procurorilor. Fiecare cunoaşte specificul profesiei şi aşa este şi normal. Cum judecătorii nu se amestecă în procedurile de numiri în marile parchete, aşa este corect şi la noi, să nu existe aceasta, să-i spunem intruziune. E mult spus intruziune. Tot ce e acum pe plen în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi a procurorilor să coboare pe secţii. Plenul să aibă atribuţie de reprezentare, nu de a hotărî pe ambele profesii”, a declarat judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM.
Rezoluţia este urmare a discuţiilor din cadrul „Întâlnirii profesionale periodice a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Nationale de Grefieri şi a reprezentanţilor tribunalelor”. Evenimentul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, luni şi marţi, la Constanţa.
„Domnul ministru a spus că vom vedea poziţia dânsului, a fost rezervat”, a precizat Gabriela Baltag.
Magistratul susţine că judecătorii vor cere ca rezoluţia să fie inclusă în modificările aduse legilor justiţiei, care vor ajunge la CSM, cel târziu, săptămâna următoare.
În document se solicită judecătorilor CSM „să denunţe şi să se delimiteze de orice încălcări ale dispoziţiilor legale.”
„Au fost situaţii când în CSM uneori s-a trecut peste lege în favoarea oportunităţii iar acest aspect a fost sancţionat numai de o parte dintre noi. Colegii noştri ne-au cerut socotoală şi ne-au cerut în mod expres, pentru transparenţă, să arătăm că nu vom fi nicioadată părtaş la astfel de fapt. Un exemplu este chiar sedinţa de săptămâna trecută, când s-a discutat regulamentul Inspecţiei Judiciare. Avem o dispoziţie de lege, s-a trecut peste lege şi regulamentul a fost modificat împotriva legii. Este un exemplu doar„, a explicat Baltag.
Rezoluţia a fost trimisă Plenului CSM, Ministrului Justiţiei şi preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) anunţă că susţine Rezoluţia adoptată la data de 29 mai 2017.
„AMR apreciază, în mod deosebit, demersul conducătorilor tribunalelor – preşedinţi şi vicepreşedinţi – prezenţi la întâlnire întrucât vine să reafirme, într-o manieră clară şi fermă, fundamentată pe principiile constituţionale, necesitatea respectării garanţiilor unei justiţii independente. Astfel cum AMR a subliniat, în repetate rânduri, independenţa puterii judecătoreşti nu este un scop în sine, nu este un privilegiu de care beneficiază judecătorii, cu titlu individual şi personal, dar se justifică prin necesitatea de a le permite să îşi îndeplinească misiunea„, transmite asociaţia într-un comunicat de presă.
Asociaţia de magistraţi susţine că problemele specifice judecătorilor sau procurorilor nu trebuie să formeze obiectul hotărârilor Plenului CSM.
„Orice act sau orice procedură ce priveşte cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute şi garantate, prin Constituţie, în exercitarea atribuţiilor sale, caracterele esenţiale ale independenţei şi inamovibilităţii, şi nu de la o persoană căreia nu îi este garantat constituţional acest statut. O altă abordare ar însemna să se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor, obligaţiilor şi carierei judecătorilor, fără ca ei înşişi (procurorii) să aibă atributele inamovibilităţii şi independenţei, cu efectul încălcării dispoziţiilor constituţionale şi ale actelor europene la care România este parte”, se mai precizează în comunicat.
Pe de altă parte, alţi magistraţi judecători de tribunale nu sunt de acord cu demersul.
„Nu am fost consultat în prealabil, nu am mandatat pe nimeni să semneze şi nu sunt de acord cu un asemenea demers. Nu cred că e adecvat că membri CSM sa semneze o astfel de rezoluţie adresată celorlalţi membri CSM: credeam că timpul fracţiunilor din CSM a trecut si cred că disensiunile din CSM, fireşti uneori, nu trebuie să ocupe agenda publica. Cu siguranţă însă nu e cazul că unii judecători, cu atât mai mult membri CSM sa se poziţioneze împotriva procurorilor din CSM, astfel de conflicte fiind complet artificiale şi specifice doar anilor 2000”, a scris judecătorul Cristi Danileţ pe Facebook.
Curţile de apel susţin demersul ca procurorii să nu mai ia decizii privind cariera judecătorilor
Preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel îşi exprimă adeziunea la Rezoluţia adoptată luni, care prevede ca procurorii să nu mai ia decizii privind cariera judecătorilor, solicitând măsuri legislative în acest sens.
„Solicităm şi noi puterii legislative ca, în cel mai scurt timp, să adopte modificări legislative care să asigure separarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât cariera judecătorilor şi organizarea instanţelor judecătoreşti să reprezinte prerogative aparţinând exclusiv secţiei pentru judecători. De asemenea, reamintim că membrii judecători ai Consiliului datorează în primul rând, societăţii, dar şi întregului corp de judecători, respectarea legii în exercitarea funcţiei publice asumate, dincolo de orice conjunctură ce ar putea afecta desfăşurarea activităţii judiciare de către instanţe în condiţii de independenţă deplină„, transmit instanţele printr-un comunicat de presă.
Curţile de Apel care s-au alăturat demersului sunt : Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Timişoara şi Târgu Mureş.