Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a vorbit despre o posibilă etapizare a creşterilor salariale prevăzute în Legea salarizării unitare, iar premierul Sorin Grindeanu a subliniat, marţi, după o întâlnire avută la Ministerul de Interne, că o decizie în acest sens a fi luată de Parlament, după ce vor fi făcute toate calculele la Guvern pentru a putea fi estimată oportunitatea unei asemenea măsuri.
„Țin să îi mulțumesc public (ministrului Muncii, n.r.) pentru implicarea pe care o are (…) din perspectiva aprobării în Parlament — probabil săptămâna viitoare, în Camera Deputaților, dacă se va păstra acest calendar — a Legii salarizării. Țin legătura cu dânsa. Important e să vedem anvelopa finală, după ce se aprobă sau nu eventuale amendamente, să facem calculele și să vedem după aceea cum vom face. Poate etapizat, poate nu. E în funcție și de ce aprobă Parlamentul, Parlamentul e suveran”, a subliniat Sorin Grindeanu.
UPDATE Iată principalele modificări pe care le aduce proiectul de lege:
• Creşterea salariilor de bază mici cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar se reduce la 1 la 12, faţă de 1 la 15 cât este în prezent. Prin această măsură, salariile de bază aflate la baza piramidei salariale vor înregistra o creştere accentuată , în jur de 100%, această creştere fiind din ce în ce mai mică pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale;
• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună
• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar
Citeşte şi: Legea salarizării unitare: Câţi bani vor câştiga profesorii
• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;
• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;
• Stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
• Stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;
Citeşte şi: Legea salarizării unitare. Ce lefuri vor avea preşedintele, premierul şi miniştrii
• Stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;
• Stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;
• Acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
Citeşte şi: Legea salarizării unitare. Patriarhul României va avea salariul egal cu al preşedintelui Senatului
• Acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
• Reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;
Citeşte şi: Legea salarizării unitare: Un medic rezident de la Urgenţă ar putea beneficia din 2018 de un salariu de 1.200 euro
• Reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;
• Încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator decredite;
• Sunt definiţi mai mulţi termeni, cum ar fi salariul de bază, salariul lunar, venitul salarial, prin care se urmăreşte eliminarea neclarităţilor existente în prezent;
• Salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, pe categorii de personal, în raport de clase, de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;
Citeşte şi: Asociaţia Procurorilor: Diferenţierea procurori-judecători din proiectul legii salarizării aduce atingere independenţei sistemului
• Promovarea în grade/trepte profesionale se face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii;
• Avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, prin majorarea salariului de bază avut cu procente cuprinse între 2,5 şi 7,5%;
• Reglementarea ocupării prin transfer a unui post vacant sau temporar vacant, şi de către celelalte categorii de personal bugetar, nu numai de funcţionarii publici, aşa cum prevede actualul sistem.
Citeşte şi: Sindicatele din administraţie, nemulţumite de Legea salarizării, ameninţă cu blocarea activităţii