Dublarea salariului minim în 5 ani a revigorat piaţa muncii şi a dus la creşterea economică de care se bucură România în acest moment. Deşi creşterea salariului minim este criticată de analişti, de companiile private, de asociaţiile profesionale de business, utilitatea acestei majorări se vede din plin în economie, şi nu numai în creşterea consumului, ci şi în numărul de locuri de muncă create, potrivit zf.ro.
Cel puţin aşa arată graficele BNR, conform ultimului raport de stabilitate macroeconomică prezentat săptămâna trecută de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care a făcut parte din guvernul Ponta, când a venit la putere în mai 2012, fiind unul dintre promotorii acestei decizii.
Teza conform căreia companiile mici şi mijlocii româneşti nu vor rezista acestei creşteri salariale nu se vede în datele statistice. Nu numai că această creştere nu a dus la desfiinţarea locurilor de muncă, ci dimpotrivă a contribuit la crearea a aproape 500.000 de joburi în plus în toată această perioadă.
De asemenea, şomajul a fost în scădere, iar rata de ocupare în creştere. O treime din angajaţii din România sunt plătiţi la salariul minim pe economie, ceea ce arată ce impact are în economie creşterea lui.
Economia României, companiile, firmele private pot acomoda o creştere mai mare a salariului minim, chiar mai mare de 1.450 de lei brut (1.065 lei net), cât este acum. Salariul mediu este de 2.350 de lei net.
Creşterea salariului minim a redus din tensiunile sociale care s-au acumulat în criză, când angajaţii s-au confruntat cu scăderi salariale, tensiuni la locurile de muncă, având în vedere incertitudinile din economie şi din cadrul companiilor, la care s-a adăugat şi stresul legat de plata creditelor la bancă. La polul opus, comaniile, per total, au avut afaceri în creştere, fără să mărească mult preţurile. În ultimii cinci ani, inflaţia a fost extrem de redusă în România, de doi ani economia condruntându-se chiar cu deflaţie.
Cei mai vehemenţi împotriva creşterii salariului minim pe economie prin hotărâre de guvern au fost investitorii străini, prin asociaţiile profesionale, cu toate că ei au puterea de a absorbi cel mai bine această creştere. Businessul lor nu a avut deloc de suferit, ci dimpotrivă, a crescut mult mai mult decât cel al firmelor româneşti.