Sute de profesori au protestat, săptămâna trecută, în faţa Palatului Parlamentului, nemulţumiţi de salariile din învăţământ. Sindicaliştii spun că e posibil ca dascălii să închidă şcolile începând cu 12 iunie. Consiliul Naţional al Elevilor vede în demersul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ o „abordare injustă şi lipsită de profesionalism”.
„Cu ce este vinovată această generaţie de elevi pentru lipsa unei finanţări salariale corecte şi pentru nerespectarea promisiunilor guvernamentale? De absolut fiecare dată, elevii au susţinut majorările salariale şi au considerat acest aspect o prioritate pentru sistemul educaţional, însă nu vom tolera folosirea elevilor pentru a sensibiliza societatea. Comunicarea şi dialogul sunt soluţia, nicidecum periclitarea Examenelor Naţionale”, susţine într-un comunicat de presă, transmis miercuri, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Vlad Ştefan.
Elevii consideră că „o întreagă generaţie de absolvenţi nu poate fi sacrificată în detrimentul acestei metode de presiune”.
„În primul rând, nu elevii trebuie să răspundă pentru carenţele cu care ne confruntăm la nivelul dialogului dintre partenerii educaţionali şi reprezentanţii administraţiei publice centrale”, se precizează în comunicatul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.
Reprezentanţii elevilor spun că este „fundamental” ca Bacalaureatul să se desfăşoare în contextul prestabilit, astfel încât admiterea în învăţământul superior să se realizeze în condiţiile fireşti şi niciun absolvent al ciclului liceal să nu aibă de suferit din cauza mişcărilor de protest ale federaţiilor sindicale.
„Este regretabil faptul că Guvernul refuză să pună în aplicare promisiunile făcute în timpul campaniei cu privire la salarizarea cadrelor didactice. Am susţinut şi susţinem nevoia acordării unei salarizări corespunzătoare pentru personalul didactic şi nedidactic din învăţământ, dar elevii din România nu au nicio vină că reprezentanţii Guvernului refuză să acorde creşterile salariale promise. Boicotarea examenului de Bacalaureat va avea consecinţe grave asupra absolvenţilor clasei a 12-a, care vor fi puşi în imposibilitatea de a susţine admiterea pentru accederea în învăţământul superior. Nu este în interesul nimănui ca peste 100.000 de candidaţi la examenul de Bacalaureat să fie sacrificaţi, ca mijloc de presiune”, a declarat şi preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda.
Sindicaliştii recunosc faptul că în legea salarizării sunt prevăzute măriri şi de sută la sută, însă spun că, în decurs de cinci ani de zile, aceste majorări nu vor modifica de fapt nimic, deoarece, la ora actuală, salariul maxim în învăţământ este 22% din salariul preşedintelui şi peste cinci ani, va fi de 23%, deci practic aceasta este adevărata creştere, de trei procente.
Totodată, nu este exclusă şi boicotarea examenelor naţionale.
Potrivit draftului legii salarizării, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%. Cei care vor beneficia cel mai mult de creşteri vor fi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.
Un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în momentul de faţă, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câştige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ.
Potrivit legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic va primi până în 2022 un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2.000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.
Potrivit draftului proiectului de lege, acestor sume li se adaugă sporurile şi vechimea, ce pot ajunge, cumulate, până la 95%, în funcţie de specificul fiecărei meserii şi vechimea în munca a angajatului.