Proiecte pentru Bucureşti: Stimulent de 2.500 de lei pentru nou-născuţi şi rastele pentru biciclete

Amplasarea rastelelor pentru biciclete pe străzile din apropierea instituţiilor publice din Capitală

Pe străzile din zona instituţiilor publice din Capitală ar putea fi amplasate rastele pentru parcarea bicicletelor, dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat de consilierii generali. 

„Amplasarea rastelelor se va face de către administratorii străzilor respective, numai după obţinerea avizului Comisiei Tehnice de Circulaţie a Municipiului Bucureşti. Administraţia Străzilor şi primarii sectoarelor 1-6 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

În expunerea de motive, municipalitatea spune că, pentru încurajarea utilizării bicicletei ca mijloc de transport, pe lângă construirea de benzi pentru biciclete, este nevoie şi de amplasarea rastelelor pentru parcarea acestora.

„Pentru obţinerea unui grad cât mai mare de mobilitate durabilă, deplasările trebuie să fie atât rapide, sigure, confortabile şi eficiente, cât şi mai puţin poluante. Aceste cerinţe nu pot fi satisfăcute decât prin utilizarea transportului alternativ, fie public, fie individual nemotorizat, pentru ambele necesitând a fi create facilităţi faţă de transportul individual”, notează municipalitatea.

Stimulent financiar în valoare de 2.500 de lei pentru copiii nou-născuţi

Consilierii generali dezbat, în şedinţa de joi, şi un proiect de hotărâre privind acordarea unui stimulent financiar de 2.500 de lei pentru nou-născuţi.

Potrivit proiectului, suma de 2.500 de lei va fi acordată o singură dată pentru fiecare nou-născut, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti din cadrul Primăriei Capitalei, în baza unui dosar care va conţine actul de indentitate al unuia dintre părinţi în original şi copie, certificatul de naştere al copilului în original şi copie, biletul de ieşire din spital sau certificatul medical constatator al naşterii şi o cerere tip. Dosarul cu documentele doveditoare trebuie depus la sediul Direcţiei în termen de o lună de la naşterea copilului.

Pentru acordarea stimulentului, cel puţin unul dintre părinţi trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, iar copilul să se fi născut într-una dintre maternităţile din Capitală.

În expunerea de motive, municipalitatea arată că, în recensământul din 2011 realizat de Eurostat, România se află printre primele cinci state din 28 în care declinul demografic este cauzat de sporul natural negativ şi de migraţie, astfel că este necesară crearea unor servicii sociale care să stimuleze natalitatea, iar conform Institutului Naţional de Statistică, în perioada 2010-2015, numărul nou-născuţilor cu părinţii cu domiciliul în Bucureşti a scăzut.

Consilierii Generali au aprobat, în şedinţa din 18 mai, proiectul de hotărâre prin care Primăria Capitalei va acorda, prin Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri al Municipiului Bucureşti, un stimulent de 1.500 de lei net fiecărei familii de tineri care se căsătoresc, cu condiţia ca cel puţin unul dintre soţi să fie la prima căsătorie şi cel puţin unul dintre ei să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti.

Înfiinţarea unei societăţi comerciale care să se ocupe de administrarea şi salubrizarea cimitirelor

Consilierii generali îşi vor da acordul de principiu şi pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale care să se ocupe de administrarea, întreţinerea şi salubrizarea cimitirelor din Bucureşti.

Municipalitatea consideră „necesară şi oportună” înfiinţarea unei societăţi care să asigure administrarea, întreţinerea şi igienizarea locurilor de înhumare şi a locurilor de veci şi precizează că noua firmă ar avea nevoie de un capital social de minimum 120.000 de lei pentru a-şi putea desfăşura activitatea şi pentru a „putea face faţă concurenţei în domeniu”.

Consilierii generali au aprobat în şedinţele din 30 ianuarie, 29 martie şi 11 aprilie înfiinţarea mai multor societăţi comerciale proprii. Cele 21 de firme ale Primăriei Capitalei vor avea ca unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi vor face parte dintr-un Holding Municipal, acestea având ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Program de studiu despre Uniunea Europeană pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a

Un alt proiect aflat joi pe ordinea de zi a şedinţei CGMB prevede introducerea unui program de studiu intitulat „EU în licEU”, pentru elevii din clasele a XI-a şi a XII-a.

Potrivit proiectului de hotărâre, programul de studiu despre Uniunea Europeană intitulat „EU în licEU”, pe care municipalitatea vrea să îl implementeze în următorii doi ani şcolari, ar dura patru săptămâni, câte două ore pe săptămână, şi este dedicat elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a din anii şcolari 2017-2018 şi  2018-2019. La sfârşitul acestui program, elevii vor primi o diplomă, iar cei mai buni dintre ei vor fi premiaţi.

Iniţiatorii proiectului îşi motivează propunerea prin faptul că în prima jumătate a anului 2019 România va avea preşedinţia Uniunii Europene, „moment extrem de important, care necesită o pregătire temeinică”

Ei mai spun că nivelul de cunoaştere a Uniunii Europene, precum şi a drepturilor pe care le au cetăţenii europeni este încă scăzut în rândul românilor.

Trecerea unei clădiri în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă, unde membri sunt Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu, IPS Teodosie

Proiectul de hotărâre privind trecerea unei clădiri în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă, unde membri sunt Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu şi IPS Teodosie, se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, după ce acesta a fost respins în şedinţa din 18 mai.

În noul proiect de hotărâre au fost ataşate în plus doar avizele favorabile ale unor comisii de specialitate – Comisia Învăţământ, Tineret, Sport şi Educaţie Civică şi Comisia Patrimoniu -, dar şi procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de refacere a faţadelor respectivului imobil, contract în valoare de 260.227,17 de lei cu TVA.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a solicitat darea în administrare a imobilului situat în Strada Ilfov nr. 3, Sector 5, Bucureşti, „în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii”.

În expunerea de motive a proiectului de hotărâre nu este, însă, specificat pe ce perioadă ar urma să fie imobilul respectiv dat în administrarea AOSR.

Potrivit proiectului de hotărâre, lucrările de amenajare şi punere în funcţiune a clădirii se vor realiza pe cheltuiala Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în timp ce Municipalitatea a făcut recent lucrări de reparaţii la acoperişul şi faţada imobilului.

Clădirea este formată din subsol, parter şi etaj şi are o suprafaţă utilă de 641,53 de metri pătraţi, din care subsol 189,88 de metri pătraţi, parter 210,04 metri pătraţi şi etaj 241,61 de metri pătraţi. Terenul are o suprafaţă de 489,00 de metri pătraţi, din care suprafaţă construită 249,00 de metri pătraţi.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins în şedinţa din 18 mai, cu 32 de voturi „pentru”, o abţinere şi 15 voturi „împotrivă”, proiectul de hotărâre care prevedea ca Primăria Capitalei să dea o clădire din centrul Bucureştiului în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), printre ai cărei membri se numără fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu şi arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie. Grupul PNL a votat împotriva proiectului, consilierul Ciprian Ciucu afirmând că AOSR este „o ruşine pentru societate”.

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a fost înfiinţată în 1935, ulterior schimbându-şi de mai multe ori titulatura, potrivit site-ului AOSR. Iniţial, aceasta a funcţionat ca ONG, până la apariţia Legii nr. 31/2007, când a devenit instituţie publică. Mai târziu, la propunerea unui amendament al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, AOSR a devenit ordonator de credite. În prezent, Academia Oamenilor de Ştiinţă îl are ca preşedinte pe Adrian Badea, iar printre membri se numără fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu – preşedintele secţiei de ştiinţe chimice de la AOSR, fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare Gheorghe Mencinicopschi, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, fostul preşedinte Ion Iliescu, inculpat în dosarul Mineriadei, el fiind membru de onoare al secţiei ştiinte tehnice, precum şi Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, jurnalistul Ion Cristoiu, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi IPS Teodosie. În 2010, AOSR a decis să-i acorde fostului preşedinte Traian Băsescu titlul de academician, pe motiv că a asigurat academiei un sediu, însă acesta a refuzat să devină membru de onoare.

Un alt proiect propus spre aprobare în şedinţa de joi a CGMB vizează declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate private situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Realizarea reţelelor publice de alimentare cu apă,
canalizare, iluminat public, precum şi a drumurilor aferente ansamblului Henri Coandă – Etapa I”, în vederea continuării şi finalizării lucrărilor de interes public local”.