Alegeri legislative în Marea Britanie. Britanicii decid, joi, soarta premierului Theresa May

UPDATE Secţiile de vor s-au deschis pe tot teritoriul Marii Britanii, la ora locală 7 (9 ora României), alegătorii fiind chemaţi să îşi aleagă viitorul legislativ şi să se pronunţe asupra continuităţii reprezentate de conservatorii Theresei May sau schimbării reprezentate de laburiştii lui Jeremy Corbyn. Scrutinul are loc pe fondul securităţii sporite, după valul de atentate din ultimele luni.

Aproape 47 de milioane de britanici sunt aşteptaţi joi la cele peste 40.000 de secţii de vot deschise în ţară, pentru a-şi alege cei 650 de parlamentari, relatează BBC News.

Secţiile de vot se vor închide la ora locală 22.00 (24.00 ora României), când sunt aşteptate exit-polluri.

O parte dintre britanici au votat deja, prin poştă. În 2015, 16,4% din electorat a ales această modalitate.

Alte articole

Atac sângeros în Marea Britanie! Un bărbat înarmat cu un cuțit a năvălit într-o maternitate și a înjunghiat opt persoane. Un copil a murit

Care sunt cele două ţări europene care vor pierde aproape 20% din numărul milionarilor în următorii ani. Cauza principală este războiul din Ucraina

Într-un gest imprevizibil, Theresa May a anunţat în aprilie un plan de convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 8 iunie, argumentând, după o serie de critici intense, că este necesar un guvern puternic pe fondul incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Am ajuns la concluzia că singura modalitate de garantare a certitudinii şi siguranţei pentru anii care urmează este organizarea acestor alegeri”, a declarat Theresa May, supusă presiunilor din partea colegilor din Partidul Conservator şi din partea opoziţiei laburiste şi liberal-democrate în contextul activării procedurii Brexit. „Întreaga ţară este unită în jurul deciziei Brexit, mai puţin membrii Parlamentului. Disensiunile din Parlament riscă să afecteze capacităţile de a transforma Brexit în succes”, explica Theresa May.

Theresa May nu a devenit prim-ministru în urma alegerilor. După referendumul din iunie 2016, prin care britanicii au decis la limită ieşirea din UE, premierul David Cameron, care organizase plebiscitul din raţiuni populiste deşi pleda pentru rămânerea în Blocul comunitar, a demisionat. Pe fondul criticilor intense, Boris Johnson, unul dintre liderii taberei pro-Brexit, nu a putut fi numit premier, astfel că Theresa May a fost desemnată de Partidul Conservator, probabil ca soluţie de compromis, în fruntea Guvernului. Noul Cabinet nu a avut nevoie de votul Parlamentului, dar probabil l-ar fi putut obţine, dat fiind că Partidul Conservator are majoritate. În contextul disputelor din ce în ce mai intense, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a contestat recent legitimitatea decizională a Theresei May. „Eu am fost aleasă în funcţia de prim-ministru al Scoţiei pe baza angajamentului clar privind un nou referendum. Dar premierul (Theresa May -n.red.) nu este încă aleasă de nimeni”, declara Nicola Sturgeon.

Dincolo de argumentaţia anunţată public, Theresa May miza pe calcule electorale simple. În acea perioadă, sondajele arătau că Partidul Conservator avea un avans considerabil comparativ cu laburiştii, iar primul-ministru spera să profite de această situaţie favorabilă.

Între timp, din cauza unei serii de evenimente, inclusiv atacuri teroriste, avansul Partidului Conservator s-a diminuat semnificativ, iar Theresa May riscă să ajungă în situaţia erodării legitimităţii de lider al formaţiunii.

Primele schimbări majore în evoluţia popularităţii principalelor două partide britanice s-au înregistrat după 11 mai şi 18 mai, atunci când laburiştii, respectiv conservatorii, şi-au prezentat programele electorale.

În timp ce programul electoral prezentat de Partidul Laburist a fost un factor major de creştere a popularităţii formaţiunii de stânga, un efect aproape contrar l-a avut programul electoral al conservatorilor, care a provocat un declin uşor al Partidului Conservator în următoarele săptămâni. Electoratul britanic a reacţionat negativ la propunerea conservatorilor de sporire a contribuţiilor persoanelor vârstnice la cheltuielile cu asistenţa lor socială, idee care a provocat în rândul pensionarilor teama că le vor fi diminuate veniturile.

În momentul convocării alegerilor anticipate, pe 18 aprilie, partidul Theresei May avea un avans de 24 de procente, care până la finalul campaniei s-a erodat constant.

Ultimele sondaje de opinie din Marea Britanie oferă rezultate foarte diferite, avansul conservatorilor variază de la 1% (sondaj online publicat duminică de Survation) până la un plus de 12% (sondajul ComRes de sâmbătă pentru cotidianul The Independent).

Potrivit ultimului sondaj Opinium, publicat pe data de 6 iunie, partidul Theresei May, creditat cu 43% din intenţiile de vot, avea un avans de 7% în faţa laburiştilor.

Un alt sondaj, publicat duminică şi realizat de ICM, indică un avans de 11% pentru conservatori, care sunt cotaţi cu 45% din intenţiile de vot.