Procurorul General cere sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu Legea salarizării. Reacţia lui Liviu Dragnea

UPDATE Liviu Dragnea, președintele PDS, a declarat joi că este „profund dezamăgit” de demersul procurorului general, Augustin Lazăr, care i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis să atace la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea salarizării unitare.

„Am înțeles că procurorul general a transmis o solicitare președintelui României, prin care îi solicită să atace la Curtea Constituțională Legea Salarizării Unitare. Mi se pare un demers profund incorect. Nu înțeleg care sunt motivele, nu am văzut adresa. Probabil se referă la marea supărare a dumnealui că este o diferență extrem de mică între coeficienții din grilă dintre judecători și procurori, adică 0,5. Cele mai mare salarii sunt acolo, în acea zonă. Dacă nici cu aceste salarii mărite nu sunt de acord și propun să atace acea lege, sunt profund dezamăgit de acest demers”, a declarat Liviu Dragnea.

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Sunt profund dezamăgit de demersul procurorului general privind atacarea la CCR a Legii salarizării

Augustin Lazăr, Procurorul General, a adresat, joi, scrisori preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintei ICCJ şi Avocatului Poporului pentru a sesiza CCR în legătură cu Legea salarizării, considerând că diferenţele de salarizare între procurori şi judecători sunt neconstituţionale, având în vedere că, în conformitate cu deciziile Curţii, „procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi”.

„În cursul zilei de astăzi, 8 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, a transmis scrisori Preşedintelui României, Preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului, în vederea sesizării  Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Considerentele avute în vedere sunt prevederile constituţionale cu privire la Ministerul Public, componentă a autorităţii judecătoreşti, precum şi deciziile Curţii Constituţionale potrivit cărora procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi”, anunţă Parchetul ICCJ.

Alte articole

Ce se întâmplă în 2025 cu salariile românilor. Directivă de ultimă oră de la Comisia Europeană

Marcel Boloş explică de ce salariul mediu din administraţia publică este cu 2.000 de lei mai mare decât salariul mediu şi anunţă măsuri: „Nu este de domeniul firescului”

Argumentul lui Lazăr a fost şi acela că, prin deciziile anterioare, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii de drepturi presupune reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar tuturor subiecţilor de drept aflaţi în situaţii juridice similare şi, „pe cale de consecinţă nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte celor două categorii profesionale, judecători şi procurori”.

„Având în vedere cele de mai sus, în scrisorile menţionate se arată că diferenţele de salarizare între judecători şi procurori sunt neconstituţionale, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. 5, art. 16, Capitolul VI – Autoritatea Judecătorească art. 131 şi art. 132 din Constituţia României”, se arată în comunicatul Parchetului General.