„Vorbim de sărăcia pe decile a populației, adică pe câte 10% din populație. De exemplu, decila cea mai săracă, cei 10% cei mai săraci din populație au o dificultate de a rambursa creditele în măsură de 80% (80% din cei 10% cei mai săraci au dificultate în rambursarea creditelor n.r.). Chiar și prima decilă, adică cei mai bogați 10% au dificultate cam de 40%. Populația este mult mai săracă decât în Europa. Chiar dacă creditarea ca raport în PIB este mai mică ca în Europa, creditarea ca raport în avuția populației este similară în România cu cea din Europa, datorită sărăciei populației. Aici soluțiile sunt creșterea veniturilor pe baza productivității muncii și așa mai departe”, a spus Lazea.
Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 0,8%, în aprilie, comparativ cu luna precedentă, la 668.682.
Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 3,08 miliarde în lei și 3,29 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,52 miliarde lei, arată Agerpres.
Restanțele firmelor și populației la bănci au scăzut cu 32,7%, din aprilie 2016 până în aceeași lună din acest an, la 13,21 miliarde lei. Din această sumă, 6,08 miliarde lei erau în moneda națională și 7,13 miliarde lei în valută. Capitala deținea 32,5% din totalul restanțelor.
Rata creditelor neperformante s-a diminuat în martie față de luna precedentă cu 0,22 puncte procentuale, la 9,36%. Comparativ cu nivelul din martie 2016, aceasta a scăzut cu 4,16 puncte procentuale.