Însă, exit-poll-urile anticipează o lovitură devastatoare pentru socialiştii şi conservatorii, care încercau să recupereze sprijinul electoral pierdut după victoria înregistrată de Emmanuel Macron în cursa pentru palatul Elysee.
Macron a reuşit să spargă clivajul tradiţional stânga-dreapta, care a marcat în ultimul secol politica din Hexagon.
Primele exit-poll-uri sugerează că formaţiunea preşedintelui francez va obţine peste 30% din voturi în prima rundă, un rezultat care ar putea să se traducă în trei sferturi din poziţiile parlamentare în urma celui de-al doilea tur al alegerilor pentru Adunarea Naţională.
La Republique En Marche reflectă dorinţa preşedintelui pentru un nou tip de politică. Iniţial, această mişcare a fost respinsă de către oponenţii preşedintelui drept o mişcare de tineri activişti, care este lipsită de rădăcini reale. Dar, formaţiunea de centru-stânga va pune în joc 530 de candidaţi în alegerile legislative, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa.
Macron le-a interzis candidaţilor La Republique En Marche din a-şi angaja membri ai familiei, dacă sunt aleşi în Adunarea Naţională.
De asemenea, toţi parlamentarii formaţiunii au primit interdicţie din a activa drept consultanţi în timpul mandatului din Parlament.
La Republique En Marche îşi va mări rezultatele din primul tur la 32,6% din voturi împreună cu alianţii de la Modem.
Les Republicains au obţinut în schimb 20,9% din voturi, iar 13,1% din sufragii s-au dus spre extrema-dreaptă de la Frontul Naţional.
Aceste exit-poll-uri sunt o lovitură grea pentru Marine Le Pen, după ce estimările belgienilor sugerau 17% din voturi pentru Frontul Naţional.
În schimb, socialiştii şi aliaţii stângişti au primit în jur de 9% dij voturile exprimate în Hexagon.
Elabe estimează că aceste rezultate ar urma să însemne între 415 şi 445 de parlamentari pentru alianţa La Republique En Marche şi Modem în urma celui de-al doilea tur al alegerilor pentru Adundarea Naţională.
Les Republicains vor continua să reprezinte cea mai mare opoziţie, cu 80 până la 100 de parlamentari, iar extrema-dreaptă va avea între unul şi patru reprezentanţi în Parlament.
În schimb, socialiştii şi aliaţii stângişti se vor mulţumi cu 30 până la 40 de poziţii în Adunarea Naţională.
Alte exit-poll-uri au sugerat rezultate similare, care dau un mandat extrem de puternic pentru cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei.