Cel care critică îşi critică propriile slăbiciuni. Psiholog: Este un proces inconştient, folosim proiecţia noastră asupra altora

Amabilitatea este şi principalul motiv care ne atrage de oamenii pe care i-am putea considera deranjanţi. Personalitatea umană cuprinde mult mai multe trăsături decât ne-am putea imagina, iar proiecţia este o altă formă prin care atribuim trăsăturile noastre negative altor persoane. De altfel, proiecţia a devenit un mijloc obişnuit de trai într-o societate din ce în ce mai numeroasă, complexă şi diversificată şi este unul dintre cei mai frecvenţi factori generatori de frustrare.

„În toată experienţa noastră, nu există trăiri, comportamente, gânduri, stări pe care să le fi trăit exclusiv. Toate acestea sunt părţi ale trăsăturii umane, iar lucrurile „deranjante” la alţii, le posedăm şi noi, numai că nu suntem conştiente de ele. De multe ori, fără să ne dăm seama, deci este un proces inconştient, folosim proiecţia noastră asupra altora. Cel care „proiectează” manifestă în lumea exterioară gânduri, sentimente și dorințe pe care nu le știe și pe care și le refuză din diverse motive, atribuindu-le în mod eronat altor persoane sau lucruri din mediul său înconjurător. Când nu ne place de cineva, tocmai acel cineva ne amintește de o trăsătură din noi înșine, pe care nu o acceptăm din diverse motive. Când spunem că cineva e rău de fapt proiectăm propria noastră răutate în acea persoană. Proiecția constă în principal în atribuirea celorlalți a propriilor intenții, tendințe, pulsiuni și dorințe”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Persoanele „deranjante” ne comunică inconştient ceea ce ne deranjează la noi

Din cauza unui ecou al inconștientului propriu, atunci când cineva critică pe altul își critică, de fapt, propriile slăbiciuni, neîndrăznind să-și recunoască aceste trăsături, percepe la cei din jur ceea ce nu poate recunoste în el însuși. Persoană dominată de acest mecanism de apărare este o persoană bănuitoare, orgolioasă, sensibilă și pare de asemenea, un fel de colecționar al greșelilor celor din jur.

Alte articole

Câți bani câștigă un psiholog în România. Salariile sunt extrem de atractive pentru tinerii care vor să se apuce de facultate

Cristina Ich a avut nevoie să meargă la psiholog din cauza relației cu Pițurcă Junior: „Fac terapie. Nu am excelat în relațiile mele amoroase”

„Ceilalţi, pe care îi judecăm și îi respingem cât se poate de vehement, lucrurile pe care le resimțim ca iritare, prejudecată, critică, minciună, trădare, nedreptate, trezesc tocmai acea parte din noi care are nevoie de ajustări. Înainte de a-i izola pe cei care ne fac să suferim ar fi bine să ne oprim puțin și să ne gândim dacă nu cumva ar trebui să le mulțumim pentru că ne-au oferit ocazia unei auto-examinări benefice dacă ne hotărâm să schimbăm ceva la noi”, conchide psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru.

Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Asociației „Generația Iubire” şi al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este psihoterapeut şi trainer în programare neouro-lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 6 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare şi psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu şi familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică și terapii florale Bach. De peste 7 ani ghidează oamenii, atât în ședințe individuale, cât și de grup, și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.