Raportul mediu dintre numărul elvilor sau studenţilor şi cel al profesorilor a fost de un profesor la 15 elevi sau studenţi, iar în învăţământul superior, cele mai căutate specializări au fost cele de afaceri, administraţie şi drept şi inginerie, în special în domeniul construcţiilor.
Conform INS, în anul şcolar/universitar 2016-2017, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (47,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (18,1%, respectiv 15,1%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex masculin, iar 70,8% au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creştere de 15.700 de elevi, ajungând la 84.400 de elevi, dar rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%).
În învăţământul liceal, primar şi gimnazial s-au înregistrat cele mai vizibile diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2016- 2017 faţă de cel anterior, acesta fiind mai mic cu 22.800, respectiv cu 16.600.
Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2016-2017 au aparţinut în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,3%), liceal (21,9%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,7%).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,7%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,3% în unităţi şcolare private.
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,4%), respectiv postliceal (58,3%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (90,6%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2016-2017 au fost înscrişi în învăţământul superior 531,6 mii studenţi, din care 53,9% femei.
Cele mai atractive specializări din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21,6% din totalul studenţilor), anunţă INS.
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2016-2017 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (632.400 de persoane), respectiv Nord-Vest (499.800 de persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,5%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (35,0%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru (2,0% fiecare în parte).
În anul şcolar/universitar 2016-2017, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235,8 mii persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,3%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (79,7%), postliceal şi de maiştri (78,3%), liceal (70,9%) şi profesional (69,9%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2015-2016 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale) a fost de 498.900i elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 261.000, reprezentând 52,3%.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 121.800 de studenţi. Studentele au reprezentat 58,5% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (28,4%), inginerie, prelucrare şi construcţii (18,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (10,3%).