În scrisoarea trimisă pe 10 iunie lui Tudorel Toader și citată de Luju.ro, Adrian Severin vorbește despre oameni care au ajuns să fie închiși în urma unor anchete care ridică multe semen de întrebare și indică corupția din sistem.
„La vârstă de numai 26 de ani, tânărul B.B. a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru instigare la omor calificat (deci o infracţiune cu violenţă). Citind şi recitînd sentinţele, nu am găsit menţionată nici o proba din care să rezulte că inculpaţii ar fi încercat sau plănuit să îşi omoare victima. Ceea ce apărea cu daritate din sinteză cercetării judecătoreşti era că aceştia, o mâna de tineri cu minţile înfierbântate, altminteri atraşi de şcoală şi implicaţi în activităţi lucrative licite, dar provenind din familii cu triste antecedente penale, intenţionau să aplice „o lecţie” contondentă unui interlop local care teroriza urbea unde locuiau şi care se află sub filajul poliţiei.
Tocmai respectivul filaj a permis sesizarea preparativelor lor şi a dus la interceptarea convorbirilor lor telefonice, atestând orice, mai puţin intenţia omorului. Arestaţi întâmplător, înainte de a fi comis orice act material care să confirme presupusele lor intenţii criminale, fără a fi avut loc măcar un contact vizual cu presupusă victima, care în momentul respectiv se află în alt oraş, doi prieteni ai lui B.B. au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare pentru tentativă de omor calificat (sic!). Logodnica şi vărul lui B.B., participanţi şi ei la câteva schimburi de SMS, au fost condamnaţi la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la omor calificat, deşi nimeni nu fusese omorât (sic!). În fine B.B., absent, la rândul sau, din localitatea şi în momentul în care instanţa a decis că ar fi trebuit să aibă loc omorul, a primit cei 15 ani de închisoare amintiţi anterior, ispăşind până în prezent 5 ani.
Teoretic, va ieşi la vârstă de 41 de ani, cu toate aripile franţe. Logodnica a plecat din România, sperând la o viaţă mai bună în Occident. Facultatea de informatică industrială, la care urmă să treacă în ultimul an, ratată. Firmele de construcţii pe care le crease, falite. Tinereţea pierdută. Desigur, omul este vinovat. El însuşi o recunoaşte. Nu, însă, de intenţia de a omorî pe cineva. şi nu pentru o fapta care să justifice o asemenea pedeapsa (interesant este că durata pedepsei a fost anunţată pe reţelele sociale locale cu o zi înainte de anunţarea publică a condamnării. Merită, de asemenea, consemnat faptul că presă locală a mediatizat cazul, „condamnându-1″ pe B.B. înainte că instanţa să se pronunţe. Să fi avut oare şi interlopul-victima vreun rol în pronunţarea sentinţei?)
B.B. îşi va duce crucea. Cu o asemenea condamnare, potrivit prejudecăţilor criminologice ale „statului de drept” pe care îl păstoriţi, nu are şansă graţierii. Problema este, însă, ce gândiţi dumneavoastră, domnule profesor Toader, despre o justiţie care condamnă pentru complicitate la un omor inexistent ? Sau despre o justiţie care pronunţă pedepse cu executare pentru instigare, în timp ce autorii primesc pedepse mai mici şi acelea cu suspendare?? De asemenea, mă întreb, ce credeţi, domnule Ministru, despre recuperarea socială a (încă) tânărului B.B.? Va fi el mai bun la ieşirea din infernul penitenciar decât la intrare, şi societatea care îi lasă în libertate pe interlopi, în timp ce îi încarcerează pe cei care încearcă să îşi facă singuri dreptate, îl va primi cu mai multă simpatie?”, scrie Severin.
În plus, Adrian Severin pune accent pe abuzurile justiției care au, în opinia lui, substrat politic. „Un exemplu şi mai strigător la cer este cel în care un complet al Curţii de Apel din Bucureşti, în aceeaşi speţă, implicând trei persoane acuzate pentru adoptarea unei hotărâri neeconomicoase că membri în conducerea unei societăţi comerciale, îi condamnă pe doi dintre ei la 3,5 ani închisoare pentru abuz în serviciu, iar pe al treilea (G.S.) la 6 ani închisoare pentru delapidare. Și în acest caz, discriminarea are substrat politic. Din nou ne întâlnim, deci, cu deţinuţi politici.
Eliminarea unor asemenea derapaje reclamă un ansamblu de măsuri – politice şi legislative – care consumă timp. Până atunci, nu credeţi că o reducere generală de pedeapsa (să spunem de 1000 de zile) ar putea măcar diminua în timp util dimensiunile unor astfel de nedreptăţi? Nici cea mai bună lege pe care o veţi propune peste luni sau ani, nu poate restitui lunile sau anii de detenţie executaţi pe nedrept”, a mai scris Severin.