CCR îşi modifică regulamentul. Preşedintele Curţii poate cenzura publicarea opiniilor separate ale judecătorilor

Hotărârea a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial. Potrivit noilor dispoziţii, „aprecierile cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum şi cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise”.

Se precizează şi modul de redactare al opiniilor concurente (cele în care judecătorul este de acord cu soluţia Curţii, însă din considerente diferite), astfel încât ele trebuie expres să sprijine soluţia majoritară „şi pe alte considerente sau numai pe alte considere decât cele reţinute în decizia Curţii Constituţionale”.

Citeşte şi: CCR: Legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric în cazul abuzului în serviciu

În privinţa opiniilor separate (cele în care judecătorul nu este de acord cu soluţia), dar şi a celor concurente, nu se poate „transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică punctuală la adresa deciziei Curţii Constituţionale”.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

În cazul în care opiniile nu respectă aceste reguli, preşedintele Curţii poate cere refacerea opiniei, iar dacă judecătorul nu se conformează preşedintele poate dispune nepublicarea opiniei în Monitorul Oficial sau pe pagina de internet a instituţiei, ea nefiind ataşată nici dosarului, arată News.ro.

Hotărârea Curţii a fost luată „având în vedere o serie de opinii separate sau concurente întocmite la deciziile Curţii Constituţionale, cu referire specială la opiniile concurente formulate la deciziile nr. 304/2017 (privind Legea 90 – n.r.) şi nr. 392/2017 (privind abuzul în serviciu – n.r.), care aduc în discuţie afectarea, chiar de către unii judecători ai Curţii Constituţionale, a caracterului obligatoriu al deciziilor”.

În decizia privind abuzul în serviciu, Curtea Constituţională (CCR) obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Judecătoarea Livia Stanciu a formulat o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.

Această opinie concurentă a fost ştearsă deja de pe site-ul CCR.

O opinie separată a apărut şi în cazul declarării ca fiind constituţionale a Legii 90, unde preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, alături de alţi doi judecători, Marian Enache şi Maya Teodoriu, consideră că interdicţia impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcţia de membri ai Guvernului este neconstituţională deoarece, susţin cei trei judecători, un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern.