‘Regulamentul Dublin’, în virtutea căruia responsabilitatea pentru examinarea cererii de azil îi revine primei țări membre prin care solicitantul a intrat în UE, se aplică în acest caz, conform unei hotărâri a CJUE.
Instanța UE a fost chemată să se pronunțe pe acest subiect în cadrul a două cazuri prezentate de Viena și Ljubljana, sesizate la rândul lor de către un solicitant de azil și două familii afgane care au contestat retrimiterea lor în Croația.
În plină criză migraționistă, când numai în anul 2015 peste 1 milion de migranți au ajuns în Europa, autoritățile croate au organizat transportul acestor persoane până la frontiera cu Slovenia pentru ca ele să poată depune cereri de azil în alte state membre.
În consecință, cetățeanul sirian a depus o cerere în Slovenia, în timp ce membrii celor două familii afgane au făcut acest lucru în Austria. Însă Slovenia și Austria, invocând ‘regulamentul Dublin’, au considerat că sarcina de a le examina cererile de azil îi revine Croației, în măsura în care ei intraseră ilegal în această țară.
Dacă un stat membru are dreptul de a autoriza o intrare pe teritoriul său ‘din motive umanitare’, fără a respecta regulile obișnuite, el nu poate face acest lucru decât pentru propriul său teritoriu și nu pentru teritoriul altor state membre’, subliniază CJUE.
Această excepție pentru motive umanitare de la regulile obișnuite de intrare într-o țară a fost invocată în 2015 de Germania, care a decis să examineze cererile de azil ale sirienilor pe teritoriul său, deși aceștia sosiseră acolo în mod ilegal pe așa-numita ‘rută balcanică’.