Studiul, publicat de revista Nature Climate Change duminică, a prezentat unele dintre primele dovezi că modelele de încalzire ale Mării Baltice au coincis cu apariţia infecţiilor produse de vibrio în nordul Europei. Vibrio reprezintă un grup de bacterii, care de obicei cresc în medii marine calde şi tropicale. Bacteria poate provoca diverse infecţii la om, de la holeră la simptome de gastroenterită, în urma consumului de crustacee crude sau insuficient preparate sau prin expunerea la apa de mare, potrivit Agerpres.
O echipă de oameni de ştiinţă de la instituţii din Marea Britanie, Finlanda, Spania şi SUA a examinat înregistrări ale temperaturii de la suprafaţa apei măriii şi date prin satelit, precum şi statistici privind cazuri de vibrio în Marea Baltică. Ei au constatat că numărul şi distribuţia cazurilor în zona Mării Baltice au fost puternic legate de vârful înregistrat în temperatura de la suprafaţa apei. În fiecare an, temperatura a crescut cu un grad, iar numărul de cazuri de vibrio a crescut cu aproape 200%.
Studiul asupra vibrio s-a focalizat asupra Mării Baltice în special, deoarece aceasta s-a încălzit la o rată fără precedent de 0,063-0,078 de grade Celsius pe an din 1982 până în 2010, sau 6,3-7,8 grade într-un secol. ”Reprezintă, după ştiinţa noastră, cea mai rapidă încălzire a unui ecosistem marin examinat până acum pe Pământ”, se afirmă în studiu.
Multe bacterii marine prosperă în apă caldă şi cu salinitate redusă. Schimbările climatice au cauzat precipitaţii mai frecvente şi mai abundente, care au redus conţinutul de sare al estuarelor şi zonelor umede de coastă. În contextul în care temperaturile continuă să crească iar regiunile de coastă din zonele nordice devin mai puţin saline, tulpini ale bacteriilor vibrio vor apărea în zone noi, avertizează oamenii de ştiinţă.
Focare de vibrio au apărut în regiuni temperate şi reci din Chile, Peru, Israel, nord-vestul coastei SUA a Pacificului şi nord-vestul Spaniei, iar acestea pot fi legate de modelele de încălzire, spun cercetătorii.