Constantin Codreanu: Reunirea cu Moldova este proiectul de ţară al României, după integrarea în NATO şi UE

Președintele Comisiei pentru românii din afara granițelor, Constantin Codreanu, a declarat că reunirea este proiectul de țară al României, după integrarea în NATO și UE, iar anul 2018 trebuie să fie unul în care să se facă pregătirile pentru reunificarea ‘celor două state românești’.

‘Vine anul 2018, este Centenarul Marii Uniri, atunci când unii spun că celebrăm, dar eu, din păcate, spun că nu putem celebra atâta timp cât România nu este întreagă, atât timp cât mai avem o bucată de Românie care se află în afara granițelor și cred că anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state românești care există acum, cele două state românești ale noastre, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt și este evident că orice discuție despre un proiect de țară nu poate fi decât unul despre reunire, nu trebuie să inventăm roata, dimpotrivă trebuie să spunem clar și răspicat că acesta proiectul nostru de țară după integrarea în NATO și UE’, a declarat deputatul Constantin Codreanu, conform Agerpres.

Acesta a punctat faptul că este important să se înțeleagă că ‘nici în 1859 și nici în 1918 nu a existat o euforie generală pentru acest proiect care a fost unirea și care este idealul românilor de pretutindeni și din toate timpurile’ și că trebuie să existe masa critică pentru a impune clasei politice acest proiect și care să fie implementat pe cale pașnică.

‘Trebuie să facem ce s-a întâmplat în Germania, în cazul celor două state, atunci când unirea a fost votată în parlamentele celor două state germane și aceasta este calea și pentru noi. Mai ales că avem de partea noastră inclusiv legislația internațională, acordul final de la Helsinki din 1975 care permite modificarea frontierelor între două state în urma unei înțelegeri între ele, o modificare pașnică, pentru asta am pledat și vom pleda în continuare: pentru reunirea pașnică a celor două state românești’, a conchis deputatul Constantin Codreanu.

Alte articole

Sistemul de returnare a ambalajelor urmează să fie introdus şi în Republica Moldova. Cum va funcţiona şi când va fi implementat

Republica Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Ce condiții mai trebuie să îndeplinească

La rândul său, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că acest proiect de țară trebuie să devină o prioritate a statului român, în contextul în care acesta este implicat puternic în stabilizarea frontierei UE și NATO.

‘După integrarea României în NATO și UE, reunirea cu celor două state românești, reunirea cu Republica Moldova trebuie să fie proiectul de țară al României, statul român fiind implicat puternic în stabilizarea zonei și frontierei UE ȘI NATO. Această frontieră este, deocamdată, frontiera cu Republica Moldova și acest spațiu, acest no man’s land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE și de NATO și de Rusia pe cealaltă parte. În cazul în care România nu-și va manifesta în mod clar interesul vis a vis de interesul cu Republica Moldova, acest no man’s  land va fi ocupat de cealaltă placă tectonică geopolitică, adică de Rusia. Noi trebuie să fim conștienți că dincolo de Prut sunt trei milioane de români, care sunt ai noștri și pe care avem datoria morală să-i aducem înapoi acasă. Acest lucru trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România și să devină o prioritate a statului român’, a declarat Eugen Popescu.

Prezent la manifestări, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion, a arătat că anul centenarului Marii Unirii ‘este crucial în definirea proiectului de țară a României, respectiv reîntregirea națională’ și a anunțat că duminică, la Palatul Parlamentului, 100 de organizații vor lansa un apel pentru ca 2018 să reprezintă anul în care România să-și asume clar și fără echivoc acest proiect național ca și stat și să aibă grijă de toate componentele unirii, indiferent că se numesc integrare energetică sau înfrățire între localitățile din cele două state.

‘2018 nu este o sărbătoare fără Basarabia, 2018 e despre Basarabia, pentru că granițele din 1918 nu mai sunt actuale, avem o rană dureroasă la Prut, care separă români de români’, a spus George Simion.

Acesta a ținut să sublinieze că anul 2018 este crucial și din perspectiva faptului că în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare și este esențial ca toate forțele românești să se unească și să acționeze coordonat pentru a câștiga aceste alegeri și a evita ca forțele reprezentate de Igor Dodon să ia majoritatea parlamentară la Chișinău.

‘Ar fi un dezastru (ca forțele reprezentate de Igor Dodon să câștige majoritatea parlamentară, n.r.), acest dezastru poate fi evitat, dar acum, înainte de a intra în anul 2018, este timpul acțiunii și toate forțele politice românești trebuie să acționeze unitar în sensul în care trebuie susținut un singur bloc unionist peste Prut’, a mai spus George Simion, care a adăugat că proiectul unionist avansează și este ‘numai o chestiune de ani și de context internațional pentru ca acest proiect de țară să se realizeze’.

Lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului vor continua în această săptămână, printre subiectele puse în dezbatere numărându-se problema asimilării și deznaționalizării românilor din comunitățile istorice, dar și situația românilor din Harghita și Covasna.