„Posibila încheiere a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi refuzul de prelungire a Noului Tratat START (Noul Tratat privind Reducerea Armamentului Strategic) sunt evenimente care vor afecta în primul rând Europa”, a declarat Sigmar Gabriel după o reuniune a unei Comisii privind riscuri asociate armamentului nuclear.
„Sunt de acord cu opiniile experţilor că sunt repetate cele mai grave erori ale Războiului Rece” şi că lumea se îndreaptă spre „Războiul Rece 2.0.”, a adăugat şeful diplomaţiei germane, citat de site-ul agenţiei ruse Tass.
Ţările europene trebuie să asume un rol mai activ în negocierile privind reducerea arsenalului atomic, recomandă Sigmar Gabriel. „Germania ar trebui să discute mai activ cu Statele Unite şi cu Rusia pe această temă, în cadrul NATO”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Berlin, potrivit Mediafax.
Citeşte şi Secretarul general al NATO: Relaţiile cu Rusia sunt cele mai dificile de la sfârşitul Răzbiului Rece
Administraţia Barack Obama semnala în iulie 2016 că intenţiona să propună Rusiei prelungirea Tratatului START, dar Moscova a condiţionat prelungirea măsurilor de reducere a armamentului strategic de atenuarea preocupărilor privind sistemele antibalistice NATO instalate în Europa, inclusiv în România. Noul Tratat privind Reducerea Armamentului Strategic (START) a fost semnat de Statele Unite şi Rusia în aprilie 2010, la Praga, intrând în vigoare pe 5 februarie 2011, cu valabilitate de zece ani, potrivit Mediafax
Imediat după începerea mandatului, preşedintele SUA, Donald Trump, a denunţat, în cursul unei conversaţii telefonice cu omologul său rus, Vladimir Putin, Noul Tratat START, care limitează desfăşurarea focoaselor nucleare ruse şi americane, catalogându-l un acord dezavantajos pentru Washington.
Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi semnalând că va lua măsuri pentru a se apăra.