„Necesitatea folosirii persoanelor private de libertate la activităţi nu poate avea un conţinut economic, scopul principal fiind resocializarea, reintegrarea, formarea profesională prin calificarea în meserii, educarea prin muncă, deprinderea unor abilităţi şi aptitudini prosociale, dar şi susţinerea bugetului statului prin eforturi proprii de asigurare a nevoilor sistemului si obţinerea unor venituri proprii prin valorificarea excedentului, fără afectarea mediului concurenţial”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, reprezentanţii Ministerului Justiţiei precizând că veniturile încasate de unităţile sistemului penitenciar ar urma să fie utilizate pentru finanţarea custodierii persoanelor private de libertate.
Potrivit proiectului de lege, unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ar urma să obţină venituri din prestări servicii cu deţinuţii, atât în locul de deţinere, precum serviciile de spălătorie, reparaţii auto sau prepararea de hrană pentru persoanele arestate preventiv, arată News.ro.
De asemenea, penitenciarele şi centrele educative şi de detenţie se pot autofinanţa prin valorificarea produselor realizate de deţinuţie, precum produse vegetale, produse animaliere, preparate din carne sau lapte, produse de panificaţie, patiserie, mic mobilier sau articole de tâmplărie
În expunerea de motive a proiectului se menţionează că alte venituri obţinute de unităţile penitenciare sunte cele din chiriile bunurilor aflate în administrarea lor sau din alte activităţi, precum transportul către terţi, copierea documente în baza cererilor personale ale deţinuţilor, tratamentele protetice, taxele de participare la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, serviciile de cazare şi masă în centrele de pregătire proprii, organizarea şi funcţionarea punctelor de desfacere ale popotelor şi bucătăriilor de unitate, cota aplicată meniurilor servite persoanelor din afara sistemului administraţiei penitenciare.
Conform proiectului de lege pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei, penitenciarele pot obţine venituri din valorificări de bunuri scoase din funcţiune, penalităţi, deşeuri, despăgubiri, subvenţii pentru agricultură, garanţii de participare, garanţii de bună execuţie, venituri din vânzarea caietelor de sarcini, donaţii şi sponsorizări.
Reprezentanţii Ministerului Justiţiei precizează că penitenciarele-spital sunt finanţate din venituri proprii prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi alte venituri proprii, dar pot primi şi sume de la bugetul de stat, în condiţiile legii.
De asemenea, veniturile proprii obţinute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate din munca prestată de deţinuţi sunt neimpozabile din punct de vedere al impozitului pe profit şi al taxei pe valoarea adăugată.
„Unităţile din cadrul sistemului administraţiei penitenciare nu pot fi asimilate prestatorilor de servicii tradiţionali, veniturile obţinute din munca persoanelor private de libertate neavând caracter de continuitate, ceea ce înseamnă că nu trebuie sa intre sub incidenta prevederilor Codului fiscal. Prin urmare, prestaţiile desfăşurate cu deţinuţii nu intră sub incidenţa art. 13 alin. (2) lit. b) şi nici a art. 269 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, deoarece nu pot fi considerate activităţi economice”, se mai menţionează în proiectul de lege.