Guvernul îi va deconta cazarea şi transportul fostului preşedinte Emil Constantinescu la evenimentele în domeniul educaţiei

Acest acord de principiu se dă anual, începând cu 2013. Potrivit unor surse guvernamentale, documentul nu precizează o sumă, ci se face pe principiul rambursării. Sursele citate au mai precizat că, anul trecut, au fost acordaţi 10.000 de euro din bugetul Ministerului Educaţiei.

În şedinţa de Guvern din 8 martie, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, anunţa că Executivul a aprobat un Memorandum privind susţinerea financiară a fostului preşedinte al României Emil Constantinescu pentru activitatea desfăşurată în sprijinul învăţământului universitar românesc, transmite News.ro.

”Nu e o premieră. Şi anul trecut s-a aprobat un astfel de Memorandum. Sunt lucruri care s-au făcut, nu sunt premiere şi sunt legate de promovarea învăţământului românesc la care fostul preşedinte Emil Constantinescu contribuie şi a contribuit şi în anii trecuţi. Suma, în jur de 15.000 lei este suportată din bugetul propriu al Ministerului Educaţiei”, afirma Sorin Grindeanu, la finalul şedinţei de Guvern.

În octombrie 2016, Parlamentul a legiferat un alt proiect al fostului preşedinte Emil Constantinescu, anume înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului.

Alte articole

Zile libere 2025. Românii nu vor mai avea liber pe 3 ianuarie

Călin Georgescu, după formarea noului guvern: „Cadoul nostru de Crăciun de la politicieni este tirania”

Camera Deputaţilor a adoptat, în octombrie, în calitate de for decizional, legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, ca instituţie publică, finanţată de la bugetul de stat, în pofida criticilor Guvernului şi ale Academiei Române. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 211 voturi „pentru” şi opt abţineri. Punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, iar Academia Română s-a opus la rândul ei legii.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi 14 parlamentari precum Daniel Barbu, Varujan Vosganian sau Mihai Fifor.

Proiectul de lege urmăreşte înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, Institut ce va avea drept scop extinderea cercetărilor asupra spaţiului istoric şi a culturii Levantului prin colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior, uniuni de creaţie dar şi cu asociaţii, organizaţii ale societăţii civile care au preocupări în domeniul culturii şi civilizaţiilor Levantului.

Institutul va avea ca atribuţii efectuarea de studii în ţară sau străinătate pentru aprofundarea domeniului de interes, dezvoltarea de relaţii de colaborare şi comunicare cu persoane sau instituţii din ţară sau străinătate, finanţarea publicărilor de materiale ce au ca subiect cultura şi civilizaţia Levantului, organizarea de colocvii şi reuniuni naţionale şi internaţionale sau activarea ca membru în organizaţiile internaţionale.

Conducerea institutului va fi realizată prin intermediul unui Consiliu Ştiinţific format din 25 de membri printre care se vor afla membri români şi încă 5 străini din Academia Mondială de Artă şi Ştiinţă, preşedintele Academiei Române, rectorul Universităţii din Bucureşti, cel al Universităţii ”Babes-Bolyai , rectorul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi personalităţi academice desemnate de către preşedintele Consiliului Ştiinţific.

Pe 11 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii. „Având în vedere modul de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, parţial asigurat prin bugetul Senatului României, considerăm că trebuie clarificată natura juridică a Institutului, precum şi raporturile funcţionale dintre acesta şi Senatul României”, se arată în cererea de reexaminare a lui Iohannis.

Proiectul de lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru cultura şi Civilizaţia Levantului a fost aprobat, luni, în Plenul Senatului,  proiectul fiind transmis mai departe către Camera Deputaţilor, care este forul decizional, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate cere reexaminarea legii.