”Ieri (joi, 24 august, n.r.) am avut AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor), unde a fost aprobată mandatarea Consiliului de Administraţie, care să stabilească termenii şi condiţiile mandatului de negocieri în continuarea acestui proiect. Acest mandat a fost dat urmare a aprobării în Guvern în luna iulie a unui memorandum care abordează acest subiect. Care de dept deschid premisele reînceperii negocierilor pe proiect, negocieri care de fapt vor începe din luna septembrie din nou”, a spus Lulache.
Mandatul stabileşte o durată a negocierilor de şase luni, începând de joi, 24 august.
”Nu este însă un obiectiv mic, pentru că pentru finalizarea acestui proiect este absolut esenţial ca statul român să îşi clarifice în detaliu rolul, contribuţia, aportul, susţinerea etcetera”, a menţionat Lulache.
Autorităţile române negociază cu compania chineză de trei ani. Negocierile au fost suspendate în decembrie 2016, pe fondul schimbării Guvernului.
”Negocierile au fost suspendate din decembrie anul trecut şi se reiau în luna septembrie. Eu cred că 3 şi 4 sunt absolut obligatorii dacă vrem să devenim independenţi energetic, să avem securitate energetică”, a spus Lulache.
Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă aveau ca termen-limită data de 20 decembrie 2016.
Până la termenul limită nu s-a luat, în realitate, nicio decizie importantă.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MW.
În ceea ce priveşte proiectul privind prelungirea duratei de viaţă a reactorului 1, inaugurat în 1996, Lulache menţionează că este necesar ca guvernul să ia o decizie în acest sens anul acesta.
”Avem o amânare, nu putem să nu avem o decizie curând. Sunt convinsă că statul român va primi suficiente date astfel încât să mergem mai departe cu proiectul. Va trebui (ca decizia) să fie anul acesta. Noi trebuie să avem o decizie, oricare ar fi ea”, a spus Lulache.
Compania a demarat demersuri în acest sens, iar date mai multe pe marginea acestui subiect vor exista până la sfârşitul anului.
Un reactor de tipul celor de la Cernavodă a fost gândit să funcţioneze 210.000 ore de funcţionare la 80% factor de capacitate, însemnând echivalentul a 30 de ani. Unitatea 1 de la Cernavodă are factor de capacitate de peste 90%, dar îi poate fi prelungită durata de funcţionare până la 230-245.000 ore de funcţionare.
”Noi avem o decizie a Adunării Generale a Acţionarilor din 2013, care aprobă de principiu retehnologizarea unităţii 1, care teoretic trebuia să înceapă la expirarea celor 210.000 ore de funcţionare, deci undeva în intervalul 2023-2026, permiţându-ne să utilizăm deja un buget de aproximativ 80 milioane lei pentru realizarea tuturor studiilor tehnice necesare, pentru a fi capabili să înţelegem foarte clar care este nivelul de îmbătrânire, care este starea canalelor de combustibil, care sunt echipamentele ce trebuie înlocuite, care sunt echipamentele ce au nevoie de revizii capitale, să avem o valoare a proiectului de investiţii”, a mai spus directorul general al Nuclearelectrica.
Acţionarul majoritar, Ministerul Energiei, a cerut însă date suplimentare pe marginea aceluiaşi subiect aflat pe ordinea de zi în AGA din vara acestui an, când subiectul a fost introdus în şedinţă, aşteptând totodată şi opinia CNCAN.
Joi, Cosmin Ghiţă, un consilier al premierului în vârstă de 28 de ani, a fost numit de consiliul de administraţie în funcţia de director general al companiei pentru o perioadă provizorie de patru luni începând cu data de 2 septembrie.
Numirea în funcţie a lui Ghiţă are loc în condiţiile în care prelungirea mandatului de patru ani cu încă un mandat provizoriu de patru luni a actualului şef, Daniela Lulache, expiră la data de 1 septembrie 2017.
SNN a înregistrat în primul semestru al acestui an un profit net de 133,78 milioane lei (29,2 milioane euro), în creştere de 77 de ori faţă de perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterii producţiei şi a încasărilor.
Producţia de energie a companiei a crescut în primul semestru cu 5,5%, la 5.066 GWh, ”în condiţiile unei opriri planificate semnificativ mai reduse a unităţii planificate să intre în oprirea planificată”, arată raportul companiei.
Cele două unităţi de la Cernavodă asigură aproape 20% din producţia totală de electricitate a ţării.
Acţionarul majoritar al companiei este Ministerul Energiei, care are o participaţie de 82,49%.
Nuclearelectrica este listată la Bursa de Valori Bucureşti şi are o valoare de piaţă de 2,2 miliarde lei (486 milioane euro).