Vicepreşedintele CSM: Nu am văzut proiectele privind legile justiţiei, nu comentez declaraţia potrivit căreia procurorii nu fac legi

“Le aşteptăm cu interes să vedem în ce formă vin, urmând a fi introduse în procedura de avizare conform legii. E un aviz care este consultativ în maximum 30 de zile”, a arătat Ban.

Întrebat dacă aceste propuneri au fost în dezbatere la CSM, Ban a precizat că în actuala formulă a Consiliului nu au fost dezbătute şi că, probabil, aceasta este o dezbatere publică înainte de avizare. “Nu fac niciun fel de comentariu referitor la declaraţiile că procurorii nu fac legi. Nu există nicio dispută intre ministru şi procurori, nu ştiu să existe. Este un cuvânt dur «dispută». Este un schimb de idei”, a mai arătat procurorul Cristian Ban.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri că va trimite propunerile de modificare a legilor justiţiei doar la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu şi la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative şi pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică şi interpretează legea.

„Propunerile privind modificarea legilor justiţiei nu le voi trimite la Ministerul Public şi nici la componentele ministerului public, pentru că avizator este CSM. CSM care are Secţie pentru judecători, Secţie pentru procurori şi CSM-ul care este garantul independenţei justiţiei şi avizator pe legile justiţiei. (…)Trimit proiectul de lege la CSM, aştept să-l primim înapoi, îl trimit la Guvern şi de acolo începe procedura decizională. MJ este iniţiator, am pus în dezbatere principalele probleme„, a arătat Tudorel Toader.

Ministrul a criticat luările de poziţie ale procurorilor care au respins majoritatea propunerilor făcute de el şi a arătat că anchetatorii nu fac legi, în România nefiind un parlament tricameral.

„Fiecare participant la elaborarea unei legi trebuie să-şi respecte limitele de competenţă constituţională. Procurorii nu fac legi. Eu nu am ştiut că avem un parlament tricameral. Un parlament cu Senat, cu Camera Deputaţilor şi procurorii care să voteze legi. Eu am fost procuror şi ştiam şi încă ştiu că procurorii interpretează şi aplică legea, legea este opera legiuitorului, CSM-ul fiind cel care avizează conţinutul propunerii legislative”, a continuat Toader.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, marţi, după întâlnirea cu reprezentanţi ai procurorilor din ţară, că aceştia nu şi-au însuşit propunerile de modificare a legilor justiţiei prezentate de ministerul pentru că afectează şi lezează independenţa justiţei.

Procurorul general a precizat că mesajul procurorilor este coerent şi că ministrului Justiţiei Tudorel Toader îi vor fi prezentate mai multe argumente în favoarea opiniei exprimate de aceştia.

„Avem un mesaj coerent – procurorii nu şi-au însuşit propunerile prezentate de Ministerul Justiţiei pentru că ele afectează şi lezează independenţa justiţiei”, a avertizat Augustin Lazăr, precizând că nici până în prezent Ministerul Justiţiei nu a transmis Ministerului Public în scris propunerile de modificare a legilor justiţiei.

O primă obiecţie a vizat trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Minsiterului Justiţiei, despre care Lazăr a afirmat că nu este oportună, respingând şi argumentele conform cărora în Franţa funcţionează acest sistem.

„Una dintre propunerile contestate este trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM la MJ, ştiind bine că ministrul Justiţiei este numit politic şi ar asigura un control deplin asupra magistraţilor. O astfel de situaţie a fost înainte de 2004 şi ne-am întoarce în timp cam mult şi nu este bine. Trebuie să ne asigurăm că Inspecţia Judiciară rămâne la CSM, care este garantul independenţei justiţiei”, a spus el.

Procurorul general a explicat că, deşi în Franţa Inspecţia Judiciară se află în subordinea ministerului Justiţiei încă din 1958, acolo nu s-a pus problema de influenţare a Justiţiei sau de numire pe criterii politice. „Faptul că în Franţa Inspecţia Judiciară funcţionează la Ministerul Justiţiei încă din 1958, nu înseamnă că şi la noi, într-o democraţie neconsolidată, trebuie să facem la fel. Acolo, nu s-a gândit nimeni să influenţeze cursul Justiţiei sau să pună pe criterii politice pe cineva”, a spus Lazăr.

De asemenea, procurorii nu sunt de acord cu modul de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public propus de ministrul Toader, el spunând că aceasta limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministrul Justiţiei.

„Dacă ne uităm în rapoartele MCV, vom vedea recomandarea ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerului Public să fie făcute printr-o procedură similară numirii conducerii Înaltei Curţii, tocmai pentru a asigura independenţa magistraţilor care îşi desfăşoară anchetele. Limitează posibilitatea CSM de a selecta dintre candidaţi pe altcineva decât pe cei propuşi de ministru. Ar fi o situaţie care nu ar favoriza independenţa magistratului”, a spus procurorul general.

Potrivit acestuia, procurorii nu sunt de acord nici cu crearea unei direcţii pentru cercetarea magistraţilor.

„În unanimitate, procurorii nu au agreat înfiinţarea unei aşa-zise direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor. Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum vreo 20-30 de ani, când în România a existat un birou de anchete speciale la Procuratura Generală nereformată, care se ocupa doar de cazurile de corupţie. Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor ar trebui să vină la Parchetul General pentru a fi procesate într-o manieră ca acum 30 de ani. Structurile nu se fac pe categorii de persoane. Nimeni nu a auzit de aşa ceva”, a spus Lazăr.

El a aprecizt că propunerea a fost făcută de „cineva din exteriorul sistemului”, care vrea să ia obiectul activităţii DNA şi să facă un „experiment oarecare”.

„Nu este în regulă. Dacă există obiecţii cu privire la modul în care procurorii DNA instrumentează anumite cazuri, ele trebuie rezolvate prin selectarea unor procurori mai experimentaţi, prin cursuri profesionale, prin proiecte de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, nu prin desfiinţarea unor structuri care au fost înfiinţate cu bani europeni. Practic, la asta s-ar ajunge: DNA rămâne fără obiectul activităţii sale şi se înfiinţează o aşa-zisă direcţie contra magistraţilor, care nu se ştie cine ce va face acolo”, a subliniat procurorul general.

Referitor la admiterea la INM, Lazăr a explicat că problema celor încă tineri care ies din Institut se poate rezolva în alte moduri, pentru că altfel se va ajunge să fie „recrutaţi oameni pe bâjbâite”.

”Asta e o problemă ce se poate regla prin prisma acordării unor sarcini de început, pe măsura puterilor lor. Însă în niciun caz să nu se distrugă matricea culturală a formării în Institutul Magistraturii. INM e o achiziţie la nivel european ce a ajuns din urmă după câţiva ani buni de funcţionare la un standard european ce ne face cinste. Ce ar însemna dacă toţi tinerii ce termină acum în toamnă să fie blocaţi şi să îşi găsească alte joburi vrând-nevrând? Tinerii la început de viaţă au memorie materială şi odată plecaţi în alte direcţii nu ar mai reveni după nişte ani în rândurile magistraturii. Vom găsi, aşadar, soluţia de cârpeală, să umblăm după alţii. Şi mi-e teamă că cineva s-a gândit şi la acea soluţie, cu peste 18 ani vechime. Ce va fi în continuare cu INM? Vom recruta oameni pe bâjbâite”, a spus Lazăr.

Întrebat dacă i s-a mai întâmplat să studieze proiecte de lege de pe powerpoint, procurorul general a spus că „omul cât trăieşte, învaţă”: „Am o carieră de 35 de ani. Nu mi s-a mai întâmplat, dar omul cât trăieşte, învaţă. Nu trebuie să fim indiferenţi la aceste lucruri”.

Procurorul general a precizat că sinteza dezbaterilor cu procurorii va fi trimisă curând ministrului Justiţiei.

O poziţie similară au exprimat cu o zi în urmă şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La întâlnirea procurorului general cu reprezentanţii procurorilor din ţară a fost prezentă şi şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. De asemenea au participat şi membrii Secţiei pentru procurori a CSM.