Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, a declarat, în urma discuţiilor cu ministrul Tudorel Toader, că „România (trebuie) să decidă conform Constituţiei şi procedurilor parlamentare ce sistem de justiţie vrea”.
„Am discutat modificările sistemului judiciar propus de domnul Toader şi am subliniat că, bineînţeles, este bine pentru România să decidă conform Constituţiei şi procedurilor parlamentare ce sistem de justiţie vreţi, care este sistemul potrivit pentru România. Noi am subliniat că apreciem foarte mult ce a făcut România în anul trecut în ceea ce priveşte stabilizarea sistemului de drept şi a luptei împotriva corupţiei”, a spus ambasadorul Marii Britanii, citat de news.ro.
Diplomatul a afirmat că a subliniat în cursul discuţiilor faptul că România are instituţii precum DNA, „care lucrează într-un mod foarte bun”, iar punctul de vedere al Marii Britanii este că procedura de modificare ar fi bine să fie discutată cu toate părţile interesate, iar modificările să aibă „scopul de întări sistemul de drept din România şi lupta împotriva corupţiei”.
„Domnul ministru a explicat scopul modificărilor şi am subliniat că este ceva pentru România (să decidă – n.r.), vrem ca modificările care au scopul şi de întărire a luptei împotriva corupţiei şi sistemul de drept să fie discutate cu toate părţile interesate”, a subliniat el.
Brummell a adăugat că Tudorel Toader l-a asigurat că aceste consultări au loc.
Întâlnirea dintre Brummell şi Toader nu a fost anunţată oficial de Ministerul Justiţiei sau de Ambasadă. Diplomatul a venit la sediul ministrului la ora 10.00.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, s-a întâlnit, marţi, şi cu ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, la sediul Ministerului Justiţiei. Întâlnirea a avut loc la solicitarea diplomatului american, în contextul în care Ambasada SUA s-a declarat îngrijorată pentru independenţa sistemului judiciar ca urmare a modificărilor propuse de Toader la legile justiţiei.
Ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, a declarat, marţi, după întâlnirea cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, că a fost o „discuţie fructuoasă”, despre viziunea ministrului şi despre responsabilităţile acestuia. Întâlnirea ambasadorului american cu ministrul Justiţiei a durat două ore.
La final, ambasadorul Hans Klemm a spus că discuţia a fost una „fructuoasă şi lungă”, „în spirit de cooperare”, fiind un schimb de informaţii şi opinii.
„Domnul Toader şi cu mine am avut o discuţie fructuoasă şi lungă, în această dimineaţă, într-un spirit pozitiv, aşa cum trebuie să existe în continuare în cadrul parteneriatului strategic. A fost a treia oportunitate să discut cu ministrul Justiţiei. După discuţia de astăzi, vom transmite o declaraţie comună pentru că vreau să scoatem în evidenţă ceea ce s-a decis. Vreau să subliniez că discuţiile au avut loc în spiritul cooperării. Am făcut schimb de informaţii şi perspective şi aştept să lucrez în continuare cu ministrul şi cu Guvernul”, a declarat ambasadorul american.
În 29 august, Statele Unite anunţau că au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar, a anunţat săptămâna trecută Ambasada SUA la Bucureşti, care i-a îndemnat pe toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.
Ambasada SUA a arătat că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, buna guvernare şi consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creşterea securităţii şi prosperităţii comune.
În opinia Ambasadei SUA, instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi, fără imixtiuni politice.
„Instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi care pot urmări activităţile infracţionale fără imixtiuni politice sau limitări ale actului legal de justiţie. Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar. Îndemnăm toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale”, a mai transmis Ambasada SUA.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în 23 august, proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând modificări semnificative care vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.
Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Potrivit aceloraşi propuneri, Inspecţia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic.
Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.