Gheorghe Ştefan, martor în dosarul finanţării PDL: Blaga mi-a recomandat câte una dintre secretare pentru a preda cei 700.000 de euro

Avocatul fostului primar din Piatra Neamţ a cerut ca procesul să fie judecat în şedinţa secretă, însă cererea a fost respinsă de judecătoarea Claudia Monica Cipariu. Gheorghe Ştefan, audiat ca martor, a spus că îşi menţine declaraţiile date anterior în acest dosar şi a relatat momentul care a urmat alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, respectiv modul în care alianţa PSD-PDL formată atunci a negociat împărţirea ministerelor şi a conducerilor companiilor de stat.

„La Guvern a avut loc o negociere – 9 ministere la PSD şi 9 ministere la PDL. Companiile de stat se negociau şi ele între PDL şi PSD. Având rezultat bun în judeţul Neamţ, doream să propun un director la Transelectrica, la Teletrans, mai exact, o subsidiară a societăţii. În 2009 a fost numit Horia Hăhăianu, după o discuţie cu ministrul Adriean Videanu. Am avut o întâlnire cu Dan Constantin Grigoriu, recomandat de Roberta Anastase ca un om de afaceri serios”, a afirmat Gheorghe Ştefan. El le-a spus magistraţilor că Vasile Blaga şi premierul de atunci Emil Boc „îşi dădeau girul” pe numirea directorilor şi secretarilor de stat şi că l-a informat pe Blaga despre persoana pe care voia să o numească la Teletrans.
 
„După instalarea lui Hăhăianu Horia, la un hotel, m-am întâlnit cu acesta, cu Dan Grigoriu şi cu Horaţiu Berdilă, reprezentatul SC Romsys. Am convenit ca firma indicată să contribuie la finanţarea partidului cu bani după ce va încheia contracte cu SC Teltrans SA. PDL avea două sedii – unul central şi altul al organizaţiei municipale, unde avea biroul Blaga. După înţelegerea de la restaurant, martorul Grigoriu mi-a cerut să mă duc cu el la secretarul general Vasile Blaga pentru a lua la cunoştinţă despre înţelegerea încheiată cu Berdilă de la Romsys SRL”, a relatat Gheorghe Ştefan, conform News.ro.
 
El a mai spus că după câteva luni, în mai 2009, a mers cu Grigoriu la Blaga la biroul de pe Aleea Modrogan, unde acesta i-a şi dus 50.000 de euro, bani destinaţi finanţării PDL, alte două tranşe, de 50.000 şi 100.000 de euro, fiind duse ulterior, tot la sediul din Modrogan.

„Banii nu i-au fost daţi direct lui Blaga, ci au fost daţi unei secretare, bani destinaţi finanţării partidului. O secretară era Sanda Dean şi alta Dana. Asta s-a întâmplat după ce s-au încheiat contracte între Teletrans SA şi Romsys SRL. A două tranşă, de 50.000 de euro, am dus-o cu Grigoriu Dan la aceeaşi adresă, tot în mai, iunie 2009.  A treia tranşă, de 100.000 de euro, am dus-o la aceeaşi adresă şi cu acelaşi martor, în toamna lui 2009, înainte de alegerile prezidenţiale. Blaga mi-a recomandat câte una dintre secretare pentru a preda banii. După alegerile prezidenţiale, partidul a rămas cu datorii. La o discuţie cu Blaga, mi-a reproşat că aripa Stolojan nu finanţează suficient partidul. I-am cerut lui Grigoriu o sumă mai consistentă pentru plata datoriilor”, a mai spus Gheorghe Ştefan. El a susţinut că în iulie 2010 au fost predaţi alţi 500.000 către Blaga şi a povestit cum s-a întâmplat.

„A venit Grigoriu Constantin Dan, ne-am văzut la Hotel Caro şi mi-a adus 500.000 de euro, bani tot de la Romsys SRL. Eu i-am propus să vina cu mine ca să fie sigur că ajung acolo. Avea o problemă de rezolvat şi a spus că are încredere că îi duc eu. L-am sunat şi apoi m-am deplasat singur la partid. Ştiam că Romsys activa în domeniul IT. După prima întâlnire cu Berdilă, m-am mai văzut cu el şi cu Grigoriu. Voia să se convingă că banii ajungeau la partid şi la Blaga, iar el se gândea la ideea de a beneficia de protecţie din partea lui Blaga, care la un moment dat era ministru de Interne. În 2010, influenţa lui Blaga în partid era foarte mare”, a mai spus în instanţă fostul primar din Piatra Neamţ. El a mai precizat că, atunci când sumele de bani erau mai mici, erau date în bancnote de 500 de euro şi că nu cerea chitanţă justificativă. „Probabil avea o agendă în care nota secretara”, a adăugat el.

Alte articole

Gheorghe Ştefan, transformare radicală la aproape 71 de ani. Cum arată acum celebrul „Pinalti” FOTO

Doliu în politică. A murit Teodor Marius Spânu, fost parlamentar în partidul lui Traian Băsescu

Procesul pe fond în care Vasile Blaga este judecat pentru trafic de influenţă în dosarul finanţării ilegale a PDL a început la Tribunalul Bucureşti în 26 iulie, când fostul lider al PDL le-a spus magistraţilor că toate acuzaţiile care i se aduc sunt „construcţii SF”, iar declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor sunt contradictorii. Vasile Blaga a mai susţinut că nu a primit „niciun cent” şi că pe omul de afaceri Horaţiu Berdilă, pentru care ar fi făcut trafic de influenţă, nici măcar nu îl cunoaşte. Vasile Blaga le-a mai spus magistraţilor că nu a avut nicio legătură cu numirile la conducerile Teletrans şi Transelectrica, aceste numiri fiind făcute în mandatul de ministru al lui Adriean Videanu.
El a mai susţinut că nu a „colaborat cel mai bine” cu fostul primar Gheorghe Ştefan, fost vicepreşedinte al PDL şi că declaraţiile date de acesta sunt contradictorii.

În dosarul finanţării ilegale a PDL, în 28 noiembrie 2016, procurorii DNA Ploieşti l-au trimis în judecată pe fostul copreşedinte al PNL Vasile Blaga, pe care îl acuză de trafic de influenţă, pentru că, în perioada 2011-2012, când era secretar general al PDL şi senator, ar fi primit în patru rânduri, printr-un interpus, 200.000 de euro şi 500.000 de euro de la fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan. Blaga a demisionat din funcţia de copreşedinte al PNL imediat ce procurorii DNA Ploieşti au început urmărirea penală în cazul său.

Procurorii DNA Ploieşti au arătat, în rechizitoriu, că banii ajunşi la PDL în urma înţelegerilor între Blaga, Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă erau scoşi prin intermediul unor firme de tip „fantomă” ai căror administratori, martori în dosar, primeau comisioane cu valori cuprinse între 200 şi 1.500 de lei.
Anchetatorii DNA au identificat în acest dosar mai multe firme „fantomă” folosite pentru a scoate banii proveniţi din contractul dintre o companie naţională din domeniul energiei şi Romsys, astfel încât sumele, a căror valoare totală se ridică la 10 milioane de lei, să ajungă la PDL.

Potrivit anchetatorilor, una dintre companiile care au încheiat astfel de contracte a fost Transelectrica, al cărui director a fost numit prin ordin al ministrului Economiei de la acea vreme Adriean Videanu. Fostul primar din Piatra Neamţ este cel care a pus la punct întregul mecanism prin care peste două milioane de euro au ajuns la partid, tot el fiind şi cel care s-a ocupat de găsirea firmelor care să subcontracteze pe hârtie serviciile prevăzute în acele contracte şi care să scoate din bănci banii. În 20 aprilie, fostul vicepreşedinte al PDL Gheorghe Ştefan a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare, după ce a recunoscut că a făcut trafic de influenţă şi şi-a folosit funcţia pentru a obţine ilegal bani pentru partid.

Instanţa a mai dispus ca de la Gheorghe Ştefan să fie confiscată suma de 1.650.000 de euro şi a menţinut sechestrul pus de anchetatori pe imobile ale lui Ştefan, până la concurenţa sumei de 2.350.000 de euro.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut că, în perioada 2009 – 2012, Gheorghe Ştefan, în calitate de vicepreşedinte al PDL, în scopul obţinerii de sume de bani atât pentru sine, cât şi pentru partid, ”şi-a folosit în mod direct influenţa deţinută în mediul politic şi a determinat persoanele cu putere de decizie din ministerele de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană”.

În aceeaşi perioadă, Gheorghe Ştefan ”i-a condiţionat persoanei numite prin influenţa sa că va fi menţinută în funcţia de conducere la compania naţională din energie dacă vor fi atribuite societăţii reprezentate de un om de afaceri din anturajul său o serie de contracte de achiziţii servicii şi produse IT”, potrivit DNA.
În paralel, Gheorghe Ştefan i-a promis omului de afaceri că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma sa să câştige licitaţiile publice organizate, iar în schimb a pretins şi a primit între 10 şi 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine şi pentru partidul din care făcea parte suma totală de aproximativ 10.000.000 lei (circa 2.350.000 euro), din care 700.000 euro au ajuns la Vasile Blaga, care cunoştea dinainte mecanismul descris anterior şi cu care a fost de acord, susţin procurorii.