UPDATE Curtea de Apel Constanţa a respins cererea de revocare a controlului judicar şi a decis menţinerea măsurii pe o perioadă de până la 60 de zile, cu începere de la data de 12 septembrie.
Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Teodosie a anunţat însă că nu va contesta controlul judiciar, potrivit unui comunicat trimis de Arhiepiscopia Tomisului.
Arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie este acuzat, în dosarul ”Nazarcea”, alături de alte persoane, de obţinere fără drept de fonduri europene.
La Curtea de Apel Constanţa a avut loc, luni, primul termen după finalizarea camerei preliminare în dosarul în care IPS Teodosie este judecat pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene. Apărătoarea Arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a declarat jurnaliştilor, la finalul şedinţei de judecată, că va sesiza Curtea Europeană de Conturi pentru a verifica dacă a fost încălcată legislaţia în domeniul accesării de fonduri europene.
De asemenea, în cadrul şedinţei de luni a fost cerută şi revocarea controlului judiciar pentru Arhiepiscopul Tomisului, Curtea de Apel amânând pronunţarea pentru marţi. Decizia Curţii de Apel Constanţa nu va fi definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procurorii DNA au dispus, în luna octombrie a anului trecut, luarea măsurii controlului judiciar pentru Arhiepiscopul Tomisului în dosarul în care este judecat pentru ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene.
Pe timpul controlului judiciar, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie are mai multe obligaţii.
Astfel, el trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la Poliţie conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat. De asemenea, trebuie să nu desfăşoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/ Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuşi şi să să nu se apropie de ceilalţi suspecţi/inculpaţi din dosar, de martori, experţi şi să nu comunice direct sau indirect cu aceştia.
Arhiepiscopul Tomisului a cerut de mai multe ori revocarea măsurii controlului judiciar, cererile sale fiind respinse de Curtea de Apel Constanţa, cu o singură excepţie.
La începutul lunii aprilie, instanţa a admis cererea de revocare a măsurii preventive, dar decizia a fost atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis acţiunea procurorilor anticorupţie, astfel că Înalt Prea Sfinţitul Teodosie a rămas sub control judiciar.
Mai mult, în luna mai, DNA a cerut la Curtea de Apel Constanţa ca Arhiepiscopul Tomisului să fie arestat la domiciliu, considerând că acesta a încălcat prevederile controlului judiciar.
Procurorii anticorupţie au susţinut că Înalt Prea Sfinţitul Teodosie l-a împuternicit pe Aurelian Ştefan, bărbat judecat în acelaşi dosar, să reprezinte Arhiepiscopia Tomisului şi pe Arhiepiscop, precum şi să semneze şi să depună documentaţia pentru obţinerea adeverinţei de suprafaţă de la Primăria Ovidiu, cu suprafaţa de 342,52 hectare de teren, din care 188, 75 hectare de vie, adeverinţa fiind necesară a fi folosită în relaţia cu APIA. Avocata Arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a susţinut în faţa instanţei că documentul respectiv este falsificat, fiind modificat anul. Curtea de Apel Constanţa a respins solicitarea DNA ca Înalt Prea Sfinţitul Teodosie să fie arestat la domiciliu, decizia fiind păstrată şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalţi inculpaţi, Ciprian-Ioan Cojocaru, Bogdan-Petrişor Malaxa, Gheorghe Nadoleanu şi Stere Beca, a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene.
„În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» – Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arăta DNA.
De asemenea, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.
„Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei”, mai precizează sursa citată.
Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.
În acest dosar a fost dispusă instituirea unor măsuri asigurătorii, respectiv poprirea conturilor IPS Teodosie, ale Arhiepiscopiei Tomisului şi Aşezământului Monahal „Sf. Apostol Andrei”.
Totodată, fapta de luare de mită pentru care a fost cercetat iniţial Arhiepiscopul Tomisului a fost clasată.