Mărturisirea ar fi fost făcută în justiţie de Mohamed Houli Chemlal, singurul supravieţuitor al deflagraţiei de la locuinţa din Lacanar unde teroriştii fabricau explozibili.
Întrebat de presă, ministrul de Interne Juan Ignacio Zoido a refuzat să confirme informaţia.
Potrivit lui Chemlal, explozia de la Alcanar s-a produs când membrii celulei aflaţi în casă ajunseseră la faza finală de pregătire a explozibilului – deshidratarea. Ei urmau să împartă substanţa în 20 de saci de cinci kilograme, pe care să îi pună în trei maşini, pe care să le detoneze în apropiere de monumente.
TATP este un explozibil extrem de volatil produs, printre altele, din diluant de curăţat ţevile şi dizolvant pentru lacul de unghii. Insurgenţii palestinieni, primii care au experimentat cu această substanţă, în anii ’80, au numit-o “Mama Satanei”, pentru că poate fi detonată de la o ţigară, de la un chibrit sau pur şi simplu de la căldură excesivă, potrivit news.ro
TATP a fost folosit la atentatele de la Londra, din 2005, în atacurile de la Paris, din 13 noiembrie, în cel de la Bruxelles, din 2016, şi a fost descoperit într-o serie de atentate dejucate în Europa din 2007 încoace. Astfel, pare să fie explozibilul preferat de jihadiştii din Statul Islamic.
Însă, spre deosebire de armele de foc, TATP nu le oferă anchetatorilor o cale uşoară pentru a stabili de unde au fost cumpărate ingredientele, pentru că pot fi achiziţionate de la aproape orice supermarket sau magazine de amenajări interioare.
În plus, pe internet există numeroase reţete simple şi filmuleţe în care este explicat procesul de realizare a unei bombe.
Mai mult, astfel de bombe nu sunt detectare de scannerele de pe aeroporturi, astfel că autorităţile trebuie să se bazeze pe câini special antrenaţi, iar numărul acestora este destul de mic.
În 2014, Uniunea Europeană a adoptat directive care obligă cele 28 de state membre să rectricţioneze vânzarea şi folosirea de substanţe chimice care pot fi folosite la fabricarea explozibililor şi, în unele cazuri, să facă o serie de controale de identitate ale celor care le cumpără.
Însă, în Franţa de exemplu, peroxidul de hidrogen, unul dintre precursorii explozibilului, este vândut legal şi folosit la curăţarea piscinelor private. În plus, dizolvantul pentru lacul de unghii este imposibil de interzis.
Cu toate acestea, faptul că procesul de fabricare a unor cantităţi mari de TATP necesită câteva săptămâni, iar substanţa poate fi folosită numai timp de câteva zile după ce este gata, face ca teroriştii să fie vulnerabili în faţa unor eforturi intensive ale detectivilor aflaţi pe urmele lor.