Cum putea fi evitat scandalul despre fraudă la referendum şi de ce nu au vrut partidele

În esenţă, este vorba de un sistem computerizat prin care este scandată fiecare carte de identitate, iar informaţiile din sistem permit să se detecteze imediat dacă alegătorul respectiv a mai votat sa nu la acel scrutin sau dacă are drepturile electorale suspendate. Totodată, ar fi fost detectată imediat poziţia alegătorului în listele electorale, fapt ce ar grăbit şi viteza de desfăşurare a votului.

În plus, nicio secţie de votare nu ar mai putea fi deschisă peste programul legal fără ca sistemul să nu detecteze acest lucru. De asemenea, sistemul ar fi permis o mai corectă numărare a voturilor, detectând încă din secţia de votare dacă procesul verbal conţine eventuale date contradictorii. Costurile legate de achiţionarea bazei logistice şi instruirea a circa 40.000 de persoane care să-l utilizeze au fost estimate grosso modo la 15-20 de milioane de euro, dar sistemul rămânea operaţional pentru mai multe rânduri de alegeri.

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, a declarat pentru ROMÂNIATV.NET că sistemul nu a ajuns să fie implementat din vina decidenţilor politici, deşi avantajele din perspectiva corectitudinii alegerilor erau mai mult decât evidente. „Sistemul este inclus în proiectul de Cod Electoral care a fost depus la Parlament ca iniţiativă legislativă din martie 2011, însă niciun partid parlamentar nu şi l-a asumat pentru a fi trecut prin procesul de legiferare”, ne-a declarat Marian Muhuleţ.

„Media răspunsurilor primite de la partidele politice a fost >. Apoi a existat un sâmbure de dezbatere la comisie de IT a Camerei Deputaţilor, iar acum cred că este undeva prin sertarele comisiei juridice”, a precizat Muhuleţ.

Acesta a arătat că sistemul şi-a dovedit viabilitatea în cadrul alegerilor parţiale organizate pentru colegiile care au fost vacantate pe parcursul actualei legislaturi a Parlamentului.

„Au fost cazuri în care unii au încercat să voteze de două ori, dar după scanarea cărţii de identitate li s-a spus că au mai votat şi în altă secţie, aşa că au dat înapoi”, a spus oficialul AEP precizând că sistemul împiedică frauda, nu o constată post-factum. Acesta a arătat că a fost uşurată considerabil şi numărarea voturilor.

„Din experienţa noastră, circa 50% din procesele-verbale au nevoie de corecturi. Cu acest sistem, corecturile s-ar putea face în secţiile de votare, nu la birourile centrale pentru că s-ar vedea încă de atunci dacă se închid toate cheile de verificare”, a afirmat Muhuleţ.

În schimb, atât puterea, cât şi opoziţia resping afirmaţiile lui Marian Muhuleţ legate de lipsa de voinţă politică a implementării sistemului.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, susţine că motivul abandonării discuţiilor purtate la începutul acestui an a fost căderea guvernului Ungureanu.

„Nu este adevărat. Am avut discuţii şi toate partidele au fost de acord, dar a căzut guvernul şi nu a mai fost timp. Au survenit alte evenimente”, a spus Toader.

Mai mult, AEP ar avea şi acum instrumentele să detecteze fraudele electorale.

„Nu opreşte nimeni Autoritatea Electorală Permanentă să-şi facă treaba. Au şi acum mijloacele necesare. De exemplu, la europarlamentare, într-o comună din Galaţi au fost detectate 40 de cazuri de vot multiplu când au fost confruntate listele permanente cu listele suplimentare”, a precizat Toader.

Viceliderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu, a invocat un alt considerent, anume că era vorba de un sistem care să reglementeze alegerile, cu tot ceea ce presupun aceste, de un Cod Electoral mult mai complex.

„Acolo sunt mult mai multe lucruri. AEP voia să fie asumat în întregime, dar cu unele lucruri nu puteam fi de acord, iar altele trebuiau discutate. Acolo erau reglementate şi sistemul de vot şi sistemul electoral”, a precizat Nicolăescu pentru ROMÂNIATV.NET.