Parlamentul a adoptat declarația referitoare la adoptarea legii educației în Ucraina UPDATE

UPDATE Potrivit declarației adoptate, Parlamentul urmărește „cu îngrijorare și maximă atenție” evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii Educației, care „limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România”.

„Parlamentul adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte”, se arată în document.

Legislativul de la București atrage atenția că „protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, care numără peste 400.000 de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene”.

„Solicită și își exprimă încrederea că Radă Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care sä respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției cadru privind protecția minorităților naționale, cu asistența Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanții autorizați ai minorităților naționale, în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună și necesară”, se transmite prin declarație.

Parlamentul susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii Educației, pentru reexaminare, și solicită președintelui și Guvernului României să acționeze ferm în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității lingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina.

În declarație se menționează că o delegație de parlamentari români va merge în Ucraina pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației.

„Parlamentul României reiterează susținerea pentru parcursul european al Ucrainei și își exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale”, se mai arată declarație, care a fost prezentată, în plenul comun, de deputatul Georgian Pop.

Șerban Nicolae, liderul de grup al PSD din Senat, a anunțat marți că cele două Camere ale Parlamentului se vor reuni în ședință comună miercuri pentru a adopta, între altele, o declarație privind situația creată în Ucraina în urma adoptării unei noi legi a învățământului, care prevede limitarea studiului în limba maternă a minorităților.

„Mâine (miercuri – n.r.) avem o ședință de plen comun a Camerei Deputaților și Senatului, între altele consacrată adoptării unei declarații privind situația creată în Ucraina în urma adoptării de către Dumă a unei legi a învățământului”, a afirmat Șerban Nicolae în ședința plenului Senatului de marți.

El a atras atenția că o situație „mult mai gravă” o au românii din Valea Timocului, ale căror drepturi nu sunt recunoscute de statul sârb.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a anunțat la rândul său că tot în ședința de miercuri urmează să se aprobe o delegație de parlamentari care să plece în Ucraina „în speranța că îl va putea convinge pe președintele Ucrainei să nu promulge” noua lege a Educației.