UPDATE:
Conservatorii din CDU/CSU, partidul Angelei Merkel, au obţinut 32, 5 la sută din voturi în urma alegerilor parlamentare din Germania, în timp ce social democraţii lui Martin Schulz au 20 la sută, iar partidul de extremă-dreapaă AfD este cotat cu 13.5 la sută, conform exit-poll-urilor de la ora locală 18.00, publicate de ARD.
Liberalii FDP au 10,5 la sută, verzii au obţinut 9,5 la sută, iar Die Linke 9 la sută.
Conform ZDF, CDU/CSU are 33,5 la sută, cu 12 puncte mai mult ca social-democraţii, iar AfD are 13 la sută.
UPDATE: Scrutinul pentru alegerile parlamentare din Germania s-a încheiat, duminică, la ora locală 18.00 (ora 19.00 – ora României). Partidul Angelei Merkel, CDU/CSU, a obţinut 35 la sută, potrivit rezultatelor exit-poll-urilor.
Social democraţii lui Martin Schulz au obţinut 21 la sută, iar AfD, partidul de extremă-dreapta, a câştigat 14 la sută din voturi şi intră în Parlament.
Rezultatele exit-poll-urilor sunt anunţate pentru prezenţa la vot până la ora 17.00.
UPDATE ALEGERI GERMANIA 2017: Angela Merkel, Martin Schulz şi preşedintele Steinmeier au votat la alegerile parlamentare din Germania
Cancelarul german Angela Merkel a votat într-o secţie din cartierul Mitte din Berlin, duminică după-amiază, când aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament.
Angela Merkel, principala favorită pentru un al patrulea mandat de cancelar, a mers la vot alături de soţul ei, Joachim Sauer, care ţinea o umbrelă pentru a fi protejaţi de ploaie, fiind înconjuraţi de zeci de reporteri.
Principalul rival al Angelei Merkel, social-democratul Martin Schulz, a votat in localitatea sa natală, Wurselen, alături de soţia sa Inge. El a făcut apoi un ultim apel la electoratul social-democrat să meargă la vot, postând un videoclip pe Facebook.
La orele prânzului, a votat şi preşedintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, la o secţie amenajată într-o şcoală din Berlin. El a venit la vot împreună cu soţia sa şi s-a aşezat la rând.
Secţiile de vot se închid la ora locală 18.00 (19.00 – ora României), iar la scurt timp după aceea Das Erste şi ZDF vor anunţa exit-polluri. Rezultatele finale ar putea veni marţi.
UPDATE ALEGERI GERMANIA 2017: Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT), astfel cei circa 61,5 milioane de alegători cu drept de vot, repartizați în 299 de circumscripții electorale, au posibilitatea să-și exprime opțiunea până la ora locală 18:00 (16:00 GMT), conform unui model care combină scrutinul majoritar cu cel proporțional.
La finalul scrutinului, sondajele ar trebui să ofere indicii clare despre raportul de forțe în viitorul Bundestag.
ALEGERI GERMANIA 2017: Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemaţi la urne duminică, pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament, potrivit datelor Guvernului de la Berlin. Sondajele o creditează pe Angela Merkel, actual cancelar, drept favorită pentr un al patrulea mandat la putere, scrie Associated Press.
Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Secţiile de vot se închid la ora locală 18 (19 ora României), iar la scurt timp după aceea Das Erste şi ZDF vor anunţa exit-polluri. Rezultatele finale ar putea veni marţi.
Angela Merkel, care candidează la al patrulea mandat de cancelar şi care este deja unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, a avut o carieră politică pe cât de remarcabilă pe atât de neaşteptată, punându-şi în încurcătură adversarii prin aparenta sa umilinţă protestantă.
„Şi-n vecii vecilor, amin?”, ironiza la sfârşitul lui mai un cotidian de la Berlin, la învestirea în alegeri a conducătoarei în vârstă de 63 de ani de către conservatori.
„Cancelarul inamovibil” a petrecut deja trei preşedinţi americani, patru francezi şi trei premieri britanici şi pare neatinsă de uzura puterii.
Supranumită „Mutti” („mama”), ironizată din cauza stilului ei blajin, Angela Merkel are „un secret”, aprecia în 2015 filosoful Peter Sloterdijk: ea răspunde ca nimeni altcineva „dorinţei arzătoare de normalitate” a germanilor, încercaţi de istoria lor dureroasă şi circumspecţi faţă de situaţia în lume.
Văzută din străinătate, statutul i-a crescut în timpul crizelor europene, de la cel de călău urât de ţările risipitoare la cel de „lider al lumii libere” după alegerea lui Donald Trump. Fără ca acest lucru să schimbe cu ceva linia miliardarului în probleme-cheie, ca de exemplu modificările climatice.
Principalul său rival este social-democratul Martin Schulz.
Parcursul său politic al a fost presărat cu succese şi înfrângeri: vise ratate pentru o carieră în forbal, dependenţă de alcool, conducerea unei librării, o perioadă ca primar al unui orăşel şi anii petrecuţi în lumina reflectoarelor ca preşedinte al Parlamentului European.
ALEGERI GERMANIA 2017: Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine : unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.
De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea candidează acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.
Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.
Această prevedere poate avea urmări majore pentru procesul construirii de coaliţii. De fapt, în 2013, FDP (partid pro-afaceri) şi AfD (extrema-dreaptă) au obţinut puţin sub 5% din sufragii. Cum voturile lor au fos redistribuite celorlalte formaţiuni, conservatorii lui Merkel au fost aproape de a putea să guverneze singuri, deşi obţinuseră numai 41,5% din sufragii.
ALEGERI GERMANIA 2017: Sondajele preconizează toate o victorie confortabilă a liderei conservatoare Angela Merkel, aflată la putere din 2005, în pofida faptului că partidul ei a scăzut, în ultima linie dreaptă, în faţa ascensiunii extremelor.
Săptămâna aceasta, tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 36%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (22%), a cărui campanie pe tema justiţiei sociale nu mobilizează într-o ţară în care aproape toată lumea are un loc de muncă.
Dacă sondajele se vor confirma, conservatorii germani vor fi aproape de nivelul la care au fost înfrânţi în 1998 (35,1%) şi vor fi nevoiţi să-şi caute unul sau doi aliaţi. Un lucru care va păta succesul lui Merkel. Şi care îi va complica sarcina de a forma o coaliţie majoritară în viitoarele săptămâni.
Noul Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, se anunţă divizat, în el urmând să intre cel puţin şase partide, un lucru care s-a întâmplat ultima oară în 1990, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.