Andreea Marta va fi judecată în libertate în dosarul prostituţiei de lux

Instanţa a judecat, luni, recursurile formulate de cei trei faţă de hotărârea Tribunalului Bucureşti prin care au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile. CAB a admis recursurile şi a casat decizia Tribunalului, astfel că Marta, sora sa şi taximetristul vor fi judecaţi în libertate.

Potrivit aceleiaşi decizii a CAB, Andreea Marta şi Maria Magdalena Lungu au primit, ca măsură preventivă, interdicţie de a părăsi Capitala, în timp ce Valentin Panait nu are voie să plece din Călăraşi.

Tribunalul Bucureşti a decis, în 19 iulie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a celor trei, la propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Instanţa Tribunalului Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei de arestare preventivă, că în 8 septembrie 2010, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la existenţa unui grup infracţional organizat cu preocupări pe linia prostituţiei şi a proxenetismului.

Astfel, începând din 2010, Andreea Marta, Maria Magdalena Lungu, Victoria S. şi Valentin Panait ar fi constituit un grup infracţional organizat, coordonând o reţea de prostituate de lux.

Tinerele ce practicau prostituţia erau racolate de către membrii grupării din rândul persoanelor cu un aspect fizic atrăgător, participante la diferite concursuri de frumuseţe sau prezentări de modă, selecţia fiind riguroasă, în principal, datorită faptului că beneficiarii prestaţiilor sexuale proveneau din rândul persoanelor publice, a oamenilor de afaceri, printre clienţi fiind şi diferiţi cetăţeni străini bogaţi sau persoane din lumea mondenă.

Potrivit actelor depuse la dosar, anchetatorii au stabilit că grupul infracţional este compus din mai multe persoane de sex feminin, coordonate de Andreea Marta, şi sora ei, Maria Magdalena Lungu, care se ocupau cu „racolarea clienţilor ce dispun de o situaţie materială foarte bună, cărora le-a facilitat întâlniri cu tinerele care practică prostituţia”.

Clienţii cereau ca fetele să aibă un anumit aspect fizic, iar acestea erau trimise în locurile stabilite de clienţi, de regulă hoteluri sau case particulare, uneori fiind însoţite chiar de către coordonatoare.

Sumele de bani încasate erau împărţite între tinerele care practicau prostituţia şi coordonatorii grupării. Tariful minim perceput de corodonatorii reţelei era de 250 – 300 euro pentru fiecare tânără solicitată în vederea prestării serviciilor sexuale.

Existau însă şi cazuri când tarifele minime ajungeau la 1.000 de euro, atunci când era solicitată o tânără ce era considerată „premiantă” sau de nota 10.

Totodată, existau situaţii în care „clienţii potenţi financiar” apelau la coordonatorii reţelei pentru mai multe tinere deodată, cu care să-şi petreacă vacanţele în străinătate. Costurile erau suportate în totalitate de client, astfel că sumele plătite ajungeau la câteva mii de euro.

Activităţile de prostituţie şi proxenetism aveau loc de cele mai multe ori în hoteluri de lux din Bucureşti sau în alte locuri alese de clienţi, precum şi în judeţele Tulcea, Braşov şi Călăraşi.

Unele dintre fete au practicat prostituţia cu clienţi străini veniţi în România pentru a participa la partide de vânătoare în judeţul Călăraşi. Fetele erau anunţate de coordonatoarele grupării unde trebuie să meargă, ce bani primeau şi numărul zilelor pentru care erau solicitate.

Tinerele care participau la petreceri private şi apoi aveau relaţii sexuale cu clienţii erau sfătuite cum să se îmbrace şi să se macheze.

De asemenea, acestea erau instruite să nu comunice clienţilor prea multe detalii despre ele şi să nu facă schimb de numere de telefon cu aceştia.

Surse judiciare au declarat că Andreea Marta câştiga şi 10.000 de euro într-un sejur la Monte Carlo, din traficarea de fetelor racolate pentru a bine dispune bărbaţi bogaţi.

Potrivit surselor citate, Marta făcea „comenzi pentru virgine” în Republica Moldova, pentru care se plăteau şi câte 3.000 de euro, iar în Bucureşti gruparea ce trafica fetele obţinea şi 10.000 de euro.

Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2010, surorile Andreea Elena Marta (fostă Lungu), de 28 ani, şi Maria Magdalena Lungu, de 38 de ani, au coordonat această grupare, procedând la racolarea persoanelor cu o situaţie materială foarte bună, cărora le-ar fi facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituţiei, în schimbul unor importante sume de bani.

Potrivit Poliţiei Române, activitatea reţelei se manifesta atât pe plan intern (cu precădere în municipiul Bucureşti) şi împrejurimi, cât şi în plan extern, la destinaţii precum Monte Carlo, Nisa, Milano sau Dubai.

În urma investigaţiilor efectuate în baza delegării autorităţilor judiciare au fost identificate 30 de prostituate, o parte dintre acestea fiind deja audiate.