„Prezența înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului și cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă”, a spus șeful statului, în discursul susținut la Adunarea Parlamentară a NATO, care se desfășoară la București.
Șeful statului a afirmat că Summitul NATO din 2018 va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianței pentru întărirea securității în Europa, context în care a prezentat perspectiva României în acest scop.
„Pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective și a rezilienței interne în fața diversității de amenințări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianța pentru menținerea păcii și securității, precum și pentru a-și dezvolta capacitatea de apărare. Și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană”, a arătat președintele Iohannis.
El a subliniat că parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne o „dimensiune esențială a securității noastre comune”.
„În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuși al securității aliate, care este legată esențial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat”, a adăugat Iohannis.
Șeful statului a precizat că întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu președintele SUA, Donald Trump, au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, și pentru apărarea colectivă.
„Trebuie să întărim în continuare această relație vitală, atât prin găsirea împreună de soluții la problemele de securitate actuale, cât și printr-o contribuție echitabilă la împărțirea responsabilităților care ne revin, ceea ce înseamnă și creșterea investițiilor în apărare”, a subliniat Iohannis.
El a punctat că parteneriatele dintre membrii Alianței trebuie să fie „mai tari ca oricând”. „Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia”, a precizat Iohannis.
Președintele a indicat că, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional.
Klaus Iohannis a subliniat că este necesară și consolidarea vastei rețele de parteneriate ale Alianței cu toate statele care consideră NATO un partener de cooperare — pentru dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienței la amenințările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism.
„România va continua să susțină activ acest efort”, a adăugat șeful statului.
El a declarat că și întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană reprezintă o prioritate, context în care a salutat eforturile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în această direcție, asigurându-l de sprijinul deplin al României.
„Chiar dacă Uniunea va face pași relevanți în dezvoltarea dimensiunii apărării — la care România dorește să participe încă de la început, acești pași trebuie făcuți în strictă complementaritate cu Alianța. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO — acestea sunt opțiuni complementare, și nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a conchis Klaus Iohannis.â