Klaus Iohannis: Onorarea victimelor Holocaustului este o dovadă că România îşi acceptă trecutul

„Onorarea victimelor Holocaustului este o dovadă a faptului că România își acceptă trecutul și se poziționează de partea valorilor democratice”, se arată în mesajul transmis de șeful statului.

Potrivit președintelui, România a demonstrat că poate fi considerată un lider regional în problematica prezervării memoriei Holocaustului.

Iohannis a amintit, în mesajul transmis cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani privind recuperarea memoriei Holocaustului atât la nivel educațional, cât și în privința adoptării unei legislații coerente în combaterea antisemitismului, rasismului și xenofobiei.

El a adăugat că, deși tendințele extremiste nu își găsesc susținerea în societatea românească, aceasta nu este complet ferită de „aceste toxice ispite”.

Alte articole

Klaus Iohannis a promulgat legea privind vânătoarea urşilor, votată în regim de urgenţă de Parlament după atacul din Munţii Bucegi

Elena Lasconi îl atacă pe Klaus Iohannis: S-a îndepărtat foarte mult de români. Concediile, lipsa de comunicare nu i-au făcut bine

„Resuscitarea lor poate fi stagnată doar printr-o cooperare strânsă între decidenți și cel mai important printr-o educație sănătoasă, de aceea, tinerii de astăzi trebuie să știe ce a fost Holocaustul, cine au fost responsabilii, precum și cine au fost victimele lor”, a evidențiat președintele.

Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, transmis de Administraţia Prezidenţială:

„Se împlinesc astăzi 76 de ani de la începutul deportării masive a evreilor în Transnistria, unde copii și bătrâni, femei și bărbați au fost obligați să trăiască în ghetouri și lagăre. Prin mijloace barbare, care au întrecut orice închipuire, sub autoritatea administrației românești, acolo au fost asasinați în masă zeci de mii de oameni. Decizia, însă, fusese premeditată cu mult timp înainte. În ianuarie 1941, în Bucureşti, au avut loc violențe și acte criminale îndreptate împotriva etnicilor evrei. La numai câteva luni distanță, Pogromul de la Iași avea să facă alte mii de victime. Dincolo de statisticile negre, istoria exterminării evreilor în timpul Holocaustului reprezintă însăși istoria degradării sistematice a climatului social, sub impulsul unei ideologii care a promovat politici xenofobe, rasiste, antisemite și discriminatorii, care au condus în final la genocid.

Ca în fiecare an, aduc un pios omagiu tuturor celor care au suferit în urma acestei cumplite tragedii şi îmi exprim solidaritatea cu puținii supraviețuitori. Onorarea victimelor Holocaustului este o dovadă a faptului că România își acceptă trecutul şi se poziționează de partea valorilor democratice.

Nu pot să nu amintesc aici de progresele pe care țara noastră le-a înregistrat în ultimii ani în privința recuperării memoriei Holocaustului: atât la nivel educaţional, cât şi în privinţa adoptării unei legislaţii coerente în combaterea antisemitismului, negaționismului, rasismului şi xenofobiei. De aceea, pentru conservarea câştigurilor pe care le-am obţinut, fac apel la cooperarea onestă dintre instituţiile statului, la toate nivelurile. Acest lucru trebuie să se întâmple, înainte de toate, prin asigurarea aplicării legislației existente, atât la nivel central, cât şi local, în vederea protejării interesului public.

Realităţile internaţionale dovedesc că fenomenele extremiste încă mai pulsează pe alocuri și, chiar dacă în România astfel de tendințe nu-și găsesc susținerea, societatea noastră nu este însă complet ferită de aceste toxice ispite. Resuscitarea lor poate fi stagnată doar printr-o cooperare strânsă între decidenți și, cel mai important, printr-o educație sănătoasă. De aceea, tinerii de astăzi trebuie să știe ce a fost Holocaustul, cine au fost responsabilii, precum și cine au fost victimele lor, pentru că doar așa ne putem feri de uitare. Ferindu-ne de uitare, vom descoperi că doar apărând valorile democratice și drepturile celuilalt, putem trăi în pace și armonie.

Așa cum am mai spus, cred că un rol important în transmiterea adevărului istoric generaţiilor de astăzi şi celor care vor urma revine Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, pentru a cărui înfiinţare am pledat încă de la începutul mandatului meu. Acest proiect a prins contur şi sunt convins că va deveni un adevărat spaţiu simbolic pentru a nu uita niciodată suferințele evreilor din România și pentru a păstra vie moștenirea culturală iudaică.

În final, vreau să subliniez că numai cunoscându-ne şi recunoscându-ne istoria vom reuşi să perpetuăm un veritabil stat de drept. Un stat în care principiile solidarităţii umane şi ale echităţii primează, în care respectarea legii, toleranţa şi patriotismul constituțional nu doar se clamează la televizor ori în întruniri electorale, ci se pun în practică zi de zi. România a demonstrat că poate fi considerată un lider regional în problematica prezervării memoriei Holocaustului, iar instituţiile statului trebuie să facă în continuare eforturi pentru ca toți cei care şi-au pierdut viaţa în acei ani, precum şi puţinii supravieţuitori ai genocidului să nu fie uitați.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”