Laura Kovesi, discurs la Bruxelles: Dosarele aflate în lucru ne arată că nu am prins toţi corupţii UPDATE

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, participă, marţi, la o conferinţă cu tema „Lecţii de învăţat din România: schimb de bune practici între autorităţile anticorupţie din România şi Ucraina”, organizată de Parlamentul European, la Bruxelles, iar prezentarea făcută de procurorul şef al DNA s-a referit la rezultatele obţinute în ultimii zece ani de procurori în combaterea marii corupţii, la „sprijinul constant al Comisiei Europene”, dar şi la „obstacole şi vulnerabilităţi care pun în pericol buna funcţionare a societăţii şi care pot fi înlăturate prin acţiuni de prevenţie”, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA.

„Acţiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acţiunile preventive desfăşurate de celelalte instituţii şi autorităţi ale statului, de mediul educaţional şi cel de afaceri”, a spus procurorul şef la DNA la conferinţa de la Parlamentul European.

Ea a susţinut că eficienţa activităţii DNA din ultimii 10 ani este demonstrată prin faptul că a crescut de la an la an numărul dosarelor finalizate cu succes, precum şi importanţa funcţiei persoanelor investigate, că numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat, iar numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate).

Kovesi a mai spus, în Parlamentul European, că din 2006 şi până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari şi că „încrederea de care DNA se bucură este un argument puternic care responsabilizează şi, în acelaşi timp, arată că societatea românească este una matură, capabilă de gândire critică şi astfel, greu de influenţat”, iar „DNA va continua cu aceeaşi fermitate şi consecvenţă aplicarea cu rigoare a legii şi asigurarea unui act de justiţie corect şi echilibrat”.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Discursul complet al şefei DNA, Laura Kovesi:

Stimați europarlamentari, 
Doamnelor și domnilor, 

Mulțumesc pentru invitație și pentru ocazia de a putea prezenta rezultatele pe care România le-a obținut în lupta cu corupția în ultimii ani. 

În urmă cu 10 ani, corupția era un fenomen generalizat și a reprezentat o problemă sistemică în România. 
Odată cu accederea la Uniunea Europeană, statul român a oferit un răspuns credibil înființând o structură de combatere a corupției la nivel înalt. 

DNA a fost organizată în forma actuală în anul 2005. Este o structură specializată de parchet și are competență exclusivă de investigare a cazurilor de corupție la nivel înalt.

În același timp, Comisia Europeană s-a implicat în sprijinirea eforturilor României de a crea un sistem judiciar independent și profesionist. 

Datele statistice și evaluările Comisiei Europene din ultimii ani confirmă eficiența constantă a investigațiilor DNA și creșterea ei continuă. 

Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, precum și importanța funcției persoanelor investigate. 

În 10 ani, numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat (în anul 2006 au fost trimiși în judecată 360 inculpați, iar în 2016 au fost trimiși în judecată 1271 inculpați)

Numărul mare de persoane trimise în judecată nu înseamnă că fenomenul corupției ar fi în creștere. Aceste rezultate sunt dovada că, în ultimii ani, DNA investighează mai eficient faptele de corupție.

Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2016 în dosarele DNA a crescut de peste 5 ori (în 2006 au fost 155 persoane condamnate, iar în 2017 au fost 870 persoane condamnate).

Din 2006 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 99 de demnitari: 1 prim ministru, 1 fost prim ministru, 2 vice prim miniștri, 20 miniștri și foști miniștri, 1 europarlamentar, 53 deputați și 19 senatori.

Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 34 de demnitari pentru fapte de corupție sau fapte asimilate faptelor de corupție: 1 fost prim ministru, 7 miniștri, 21 deputați și 5 senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.

Nu trebuie să uităm că, pentru a realiza scopul legii penale, este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni.

Recuperarea produselor infracțiunilor reprezintă acum o componentă importantă în anchetele DNA. Din anul 2013 aceasta a constituit o prioritate în anchetele noastre și a fost înființat un compartiment de investigații financiare în acest scop. Astfel, din 2013 până în prezent, DNA a indisponibilizat peste 2 miliarde de euro.

În mod permanent, am fost preocupați de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și a garanțiilor procesuale, aplicând legea în mod corect. Imparțialitatea și caracterul profesionist al anchetelor au fost confirmate de instanțele de judecată, în condițiile în care rata condamnărilor s-a menținut în mod constant la peste 90%.
Caracterul eficient și obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat în Rapoartele anuale ale experților europeni în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

Cum s-a ajuns la aceste rezultate? 
Trei premise au fost importante în obținerea unor rezultate cuantificabile în lupta cu corupția: 
– independența sistemului judiciar 
– structură specializată în combaterea corupției 
– legislație care să oferă instrumente investigative eficiente. 

Dosarele instrumentate de procurorii anticorupție și finalizate prin hotărâri definitive de condamnare au expus mecanisme, tipologii și rețele de fraudare a resurselor publice la toate nivelurile.

Eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției. 

Investigațiile efectuate au fost primite cu speranță și încredere de către societate, dar nu este mai puțin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni și oameni de afaceri, care se simte amenințat și care încearcă să își mențină controlul asupra resurselor publice.

Au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor, prin inițiative de modificare a legislației anticorupție, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție.

Stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți. 

Întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare.

Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informațiilor false, care schimbă percepția unor realități și poate afecta grav credibilitatea și încrederea, inclusiv în sistemul de Justiție.

Presiunile exercitate în spațiul public depășesc uneori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat.

Dosarele aflate în lucru, însă, ne arată că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății.

Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă.
Pedepsirea funcționarilor corupți nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate și înlăturate riscurile și vulnerabilitățile care conduc la comiterea faptelor de corupție.

Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.

Astăzi dezbaterea referitoare la corupție este omniprezentă în România, iar nivelul de așteptare și sprijinul ferm al cetățenilor creează cadrul optim pentru o schimbare de esență a societății, care să vizeze atât mentalități, cât și norme noi.

Pot să vă asigur că DNA va continua cu aceeași fermitate și consecvență aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și asigurarea unui act de justiție corect și echilibrat.

Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noștri instituționali din România și privim cu încredere către instituțiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate și deschidere, în beneficiul statului de drept și al cetățeanului român.