Parlamentarii europeni vor cote permanente de refugiaţi în toate ţările din UE

Eurodeputații au adoptat la nivel de comisie, cu o largă majoritate de voturi (43 pentru, 16 împotrivă), acest text ce va deveni, după ce va fi confirmat oficial în ședință plenară, poziția de negociere a Parlamentului European cu statele membre ale UE.

Pentru a ușura pe viitor povara țărilor din prima linie, Parlamentul European propune ca un mecanism de repartizare „permanent și automat’ să înlocuiască actualul ‘regulament Dublin’, care desemnează prima țară de intrare în UE drept principal responsabil în cazul unei cereri de azil.

Noul sistem nu va mai fi o derogare excepțională de la ‘regulamentul Dublin’, ci va deveni o regulă pentru fiecare solicitant de azil ce sosește în orice țară din UE. În baza acestuia, solicitanții de azil vor putea fi transferați în orice moment din țările de sosire spre alte țări care nu au ajuns încă la numărul „corect’ de solicitanți pe care ar trebui să-i primească, calculat în funcție de PIB-ul și populația lor.

Citeşte şi Uniunea Europeană dă ajutoare suplimentare Serbiei pentru miile de refugiaţi

Alte articole

Cotă uriaşă pentru scor corect România – Ucraina 3-0. Pariorii ar fi putut câştiga sume uriaşe

Schimbare-şoc a cotelor la pariuri pentru alegerile locale 2024. Clotilde Armand nu mai este favorită la Sectorul 1

Statele membre care refuză partea ce le revine, după cum au făcut unele țări cu planul de ‘relocare’ temporară din 2015 până în 2017, ar putea fi sancționate, fiind private de unele fonduri europene, cer europarlamentarii. Aceste propuneri merg mult mai departe decât cele ale Comisiei Europene, care nu prevăd cote de repartizare decât în cazul unui aflux excepțional.

Însă Consiliul European este încă departe de a fi adoptat o poziție de negociere comună, statele membre fiind divizate în problema primirii de solicitanți de azil. Majoritatea refuză principiul unui mecanism permanent și automat, în timp ce altele, cum sunt Ungaria și Polonia, exclud categoric orice idee de primire de solicitanți de azil intrați pe teritoriul UE via alte țări membre, chiar și în situație de criză majoră.