Studiul a descoperit că pacienții diagnosticați cu fibrilație atrială (FA) aveau un risc mai mic de a dezvolta demență dacă luau medicamente anticoagulante. Riscul a fost redus cu până la 48% în comparație cu alte persoane care sufereau de aceeași afecțiune dar cărora nu le fuseseră prescrise aceste medicamente.
Pentru acest studiu oamenii de știință au analizat date prelevate de la peste 444.000 de pacienți cu FA din Suedia.
Deși descoperirile nu pot dovedi cauza și efectul, ele ”sugerează cu tărie” că pastilele pentru subțierea sângelui protejează contra demenței în cazul pacienților cu această boală, notează echipa de cercetători.
FA crește riscul de accident vascular cerebral și favorizează dezvoltarea de cheaguri de sânge despre care unii experți susțin că se pot forma în creier și pot contribui la declanșarea demenței.
”În postura de clinician știu că există pacienți cu FA care au o gândire fatalistă când vine vorba de accidentul vascular cerebral. Fie se întâmplă, fie nu. Puțini pacienți au o astfel de gândire cu privire la demență care, gradual, te face să-ți pierzi mințile”, a declarat doctor Leif Friberg de la Karolinska Institute din Stockholm, care a contribuit la realizarea studiului. ”Niciun creier nu poate rezista pe termen lung unui bombardament constant al cheagurilor microscopice. Pacienții probabil că vor să se agațe pe o perioadă cât mai mare de cât mai multe dintre micuțele lor celule cenușii. Pentru a conserva ceea ce au, cei diagnosticați cu FA ar trebui să aibă grijă să utilizeze anticoagulantele deoarece s-a dovedit că acestea protejează împotriva accidentului vascular cerebral și, ceea ce indică acest studiu, par să protejeze și împotriva demenței”, a adăugat acesta.
Cercetătorii au identificat persoanele din Suedia care au primit diagnosticul de FA între anii 2006 și 2014. Pe perioada monitorizării acestora, 26.210 pacienți au fost diagnosticați cu demență.
Printre medicamentele prescrise pentru subțierea sângelui se numără warfarină, apixaban, dabigatran, edoxaban și rivaroxaban. Efectul protector al acestora a fost cu atât mai mare cu cât tratamentul era început cât mai curând după diagnosticul de FA, au concluzionat cercetătorii.
Friberg a declarat că pacienții ar trebui să înceapă să ia medicamentele cât de curând posibil și să continue administrarea lor. ”Medicii nu ar trebui să le spună pacienților să stopeze administrarea anticoagulantelor orale fără un motiv solid. Pacienților le-aș spune să nu întrerupă administrarea dacă medicul nu spune acest lucru”, a declarat el.
Studiul, publicat în ”European Heart Journal”, nu a identificat nici o diferență în ceea ce privește prevenția demenței între warfarină, vechiul medicament utilizat pentru subțierea sângelui, și anticoagulantele mai noi.
Potrivit profesorului Jeremy Pearson, director medical asociat la Fundația Britanică a Inimii (British Heart Foundation), accidentele vasculare cerebrale cauzate de un cheag care blochează vasele de sânge din creier ”reprezintă o cauză majoră a demenței, iar fibrilația atrială este un factor de risc important deoarece crește riscul de formare a acestor cheaguri”.
”Prin tratarea pacienților cu FA cu medicamente pentru subțierea sângelui este redus riscul atât de accident vascular cerebral cât și de demență”, a subliniat Pearson.
Doctor Carol Routledge din cadrul Alzheimer’s Research UK a declarat că descoperirile studiului ”subliniază necesitatea investigării aprofundate a acestei asocieri” și a menționat că ”natura studiului ne împiedică să concluzionăm cu fermitate că anticoagulantele reduc riscul de demență”, menționează sursa citată.