Legile justiţiei: Preşedintele poate refuza o singură dată, motivat, respingerea unei propuneri de procuror şef

Numirea procurorului-şef

Coaliţia PSD-ALDE a depus, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte: modificarea Legii CSM, modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi modificarea Legii privind organizarea judiciară.

Conform proiectului de modificare a Legii CSM, Secţia pentru judecători propune preşedintelui României numirea, precum şi revocarea judecătorilor, precum şi numirea şi revocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ.

Potrivit proiectului de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată propunerile de numire a procurorilor şi judecătorilor. Tot o singură dată poate refuza preşedintele şi propunerile de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ, a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al DIISJP şi a adjuncţilor acestuia.

Alte articole

Culmea tupeului! Daniel Horodniceanu nu va fi sancționat pentru abuz în serviciu. ICCJ a respins recursul Inspecţiei Judiciare împotriva deciziei CSM

Fiul procurorului Daniel Horodniceanu a câștigat un concurs organizat de CSM, unde tatăl său este vicepreședinte. Ce salariu câștigă

Şi în modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor se prevede că procurorii şefi şi adjuncţii acestora sunt revocaţi din funcţia de către CSM, la propunerea ministrului Justiţiei.

Totodată, Secţia de procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, înaintea preşedintelui României, propunerea de numire a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP) şi a adjuncţilor acestuia.

În schimb, în ceea ce priveşte revocarea acestora, proiectul prevede doar că CSM avizează propunerea ministrului Justiţiei în acest sens.

Citeşte şi: Iordache: Ne dorim ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă sub controlul unui consiliu de integritate format din magistraţi

Consiliul de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor

Proiectul prevede, totodată, înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, care numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare, aceasta urmând să fie o instituţie autonomă.

Proiectul de modificare a Legii privind organizarea judiciară prevede înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP), în cadrul Parchetului Înaltei Curţi.

Proiectul stabileşte că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea CSM, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general sau de şefii DNA, DIICOT, respectiv DIISJP, ori de ministrul Justiţiei.

De asemenea, ministrul Justiţiei poate cere informări asupra activităţii parchetelor şi poate da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Conform proiectului, ministrul Justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului anual al de activitate a Parchetului de pe lângă ICCJ, al DIICOT, al DNA şi al DIISJP.

Citeşte şi: Raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul la DNA a fost aprobat, parţial, de procurorii CSM

„O modificare pe care noi am cuprins-o în Legea 303 este cea care vizează numirile cât şi revocările în funcţiile importante, fie că discutăm de Parchet, fie că discutăm de Înalta Curte. Acolo ultimul decident este preşedintele României, astfel încât acesta – am spus noi motivat – nu poate refuza decât odată numirea sau revocarea judecătorilor sau procurorilor. Şi în cazul numirii şi în cazul revocări noutatea este că preşedintele României este cel care decide atunci când numeşte sau când îl revocă să aibă posibilitatea numai o singur dată motivat”, a declarat Florin Iordache.

„După finalizarea primului an de studiu urmează o perioadă de practică de 3 ani de zile şi apoi 2 ani de stagiatură, deci practic exista o anumită critică din societate că ori începi la 30 de ani ori trebuie să ai 5 ani vechime. Am eliminat aceste lucruri pentru că, până la urmă, valoarea nu i-o dă nici vârsta, şi era şi o chestiune de neconstituţionalitate faptul că îi interzici cuiva dreptul de a accede într-o profesie sau dacă nu are o anumită vechime”, a mai spus deputatul PSD.

Citeşte şi: Raportul de control al Inspecţiei Judiciare la DNA, la CSM. Lazăr: Sunt mulţumit de DNA. Tudorel Toader: Aşteptaţi să mă pronunţ şi eu

Totodată, parlamentarul Florin Iordache a declarat că se doreşte o Inspecţie autonomă, dar subordonată unui consiliu.

Iordache a mai anunţat că se înfiinţează o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

„După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, Secţiunea 21- ,,Directia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, cu următorul cuprins:
,,Art. 881 – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie se înfiinţează şi funcţionează Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori care are competenta de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari
(…) (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie conduce Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţa apărute între Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public”.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară şi subordonarea acesteia la Ministerul Justiţiei, Iordache a declarat că „ne dorim ca inspecţia judiciară să fie o instituţie autonomă a cărei activitate şi mod de perfecţionare a activităţii să fie dat unui Consiliu Naţional de Integritate al judecătorilor şi procurorilor”.

Pasaj proiect modificat:

„Capitolul VII se modifică şi va avea următorul cuprins: ,,Capitolul VII: Înfiinţarea şi organizarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari
(1) Se înfiinţează Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege.
(2) Atribuţiile Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor:
a) numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare;
b) primeşte anual raportul de evaluare şi activitate a Inspecţiei Judiciare;
c) formulează recomandări referitoare la activitatea lnspecţiei Judiciare;
d) înaintează Consiliului Superior al Magistraturii propuneri pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(3) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate judirică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.