CALENDAR ORTODOX 2017 NOIEMBRIE: Ce mari sărbători sunt în această lună

Denumirea lunii noiembrie derivă de la cuvântul ”novem”, care înseamnă nouă (în limba latină), deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman (care începea la 1 martie).

În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr și pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, foarte dificil, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepție făcând februarie, care avea 28) și erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 și una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile. 

Soarele: la începutul lunii, răsare la 06 h 53 m și apune la 17 h 05 m, iar, la sfârșitul lunii, răsare la 07 h 30 m și apune la 16 h 38 m.

La data de 22 noiembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Săgetător.

Alte articole

Calendar ortodox 10 noiembrie 2024. Sfinţii care-ţi luminează mintea şi te ajută să iei cea mai bună decizie

Calendar ortodox 4 noiembrie 2024. Un mare Sfânt făcător de minuni e prăznuit în prima zi de luni, din luna noiembrie

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: luna nouă, primul pătrar, luna plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 04 noiembrie — Lună Plină (Luna începe să descrească) la 07 h 23 m, la 10 noiembrie — Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 36 m; la 18 noiembrie — Lună Nouă (Luna începe să crească) la 13 h 42 m; la 26 noiembrie — Luna la Primul Pătrar la 19 h 03 m, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luna noiembrie debutează cu faza de Lună Plină, pe 4 noiembrie, fiind a doua parte a unui ciclu lunar, perioada în care este necesar să avem simțul măsurii și al echilibrului. În tradiția populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc și digestiei, adică să nu mâncăm până la saturație, ci să ne oprim cu puțin înainte. De asemenea este important să evităm discuțiile inutile, începerea unei noi acțiuni, călătoriile, realizarea de proiecte, promisiuni, acțiunile riscante.

Pe 22 noiembrie, când are loc faza Luna Nouă începe noul ciclu lunar care se va încheia în cursul lunii decembrie. Prima zi lunară, ce se calculează începând cu momentul de maxim de Lună Nouă, este considerată a fi deosebit de benefică începerii acțiunilor importante. De asemenea, sunt susținute mult mai mult activități, precum cumpărările, iar în această direcție chiar se afirmă că pe Luna în creștere trebuie să învățăm să primim, să apreciem și să valorificăm tot ceea ce vine spre noi. 

Luna noiembrie este numită în popor și „vinar”, adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării și limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodărești ale acestei luni, dar și legate de practicile de medicină populară, descântece și sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.

Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriștei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânțările de toamna și începe aratul miriștilor pentru însămânțările de primăvară.

Luna noiembrie are în partea de început prima sărbătoare importantă cea a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, pe 8 noiembrie. În Transilvania, se făcea ”turta arieților” (arieții fiind berbecii separați de oi). Acum arieții se amestecă din nou cu oile și cu acest prilej se face o turtă de făină, de porumb sau de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi. Dacă turta cade cu fața în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu fața în jos, se spune că le va merge rău. 

Apoi, tot cu dată fixă, urmează Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, pentru Postul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri li se îngăduia copiilor să se adune seara acasă la unul dintre ei ca să învețe colinzile și să-și facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la șezătoare, un străvechi și unic obicei românesc. Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și ține până la Crăciun, ultima zi de post fiind 24 decembrie, ajunul Crăciunului.

Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna este marcată de sărbătoarea religioasă — Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, sărbătoare cunoscută în tradiția populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii. În noaptea de Ovidenie se credea că se deschide Cerul și animalele vorbesc și se priveghea la lumina unei lumânări aprinse și încolăcite, se făceau farmece și descântece. Întrucât se credea că își fac apariția strigoii și duhurile rele, oamenii apelau la puterile magice și ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, cuptorul, orice acea o comunicare cu exteriorul.

Luna noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, cel care îngheață apa și coase răul. În datina populară, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Moldova și Bucovina avea loc o petrecere numită Noaptea Strigoilor sau Păzitul Usturoiului. Fetele aduceau câte trei căpățâni de usturoi, le puneau laolaltă într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Se petrecea ca la Revelion deși era perioadă de post. Usturoiul privegheat se păstra ca pe ceva sfânt, la icoană, și se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor.

În Noaptea Sfântului Andrei — 30 noiembrie—, românii își sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credința în Iisus la Dunăre și Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creștine. (”Zile și mituri. Calendarul țăranului român” — 2000, Ion Ghinoiu)