Solicitată să comenteze afirmaţiile reprezentanţilor BNS, care susţin că dacă angajatorii nu vor mări brutul cu 20%, netul angajatului va scădea cu cel puţin 16%, ministrul Muncii a răspuns: „Cred că am explicat de o mie de ori că brutul devine cheltuiala totală a angajatorului, după cum aţi văzut că se întâmplă prin HG care este dată pentru salariul minim pe economie, pentru că brutul, conform programului de guvernare, trebuia să fie 1550, dar este 1900 tocmai pentru că se transformă cheltuiala totală a angajatorului în noul brut”.
„De altfel, vreau să vă spun că ieri (marţi, n.r.) am avut întâlnire cu Consiliul tripartit la care au participat şi toţi liderii de confederaţii naţionale şi patronatele. Domnul Hossu, cum face dumnealui de fiecare dată, interpretează vorbele noastre. Aşa le-a interpretat ieri şi pe cele ale reprezentanţilor patronatelor”, a adăugat Olguţa Vasilescu.
Ea a arătat că toţi reprezentanţii patronatelor i-au transmis premierului Mihai Tudose că nu au în intenţie să scadă salariile.
„În momentul în care premierul a întrebat cu subiect şi predicat, ca să nu mai fie niciun fel de discuţie, reprezentanţii patronatelor dacă au de gând să scadă salariile din mediul economic, toţi au spus că nici gând de aşa ceva, cu atât mai mult cu cât prevederile noului Cod fiscal aduc foarte multe facilităţi mediului de afaceri”, a spus ministru Muncii, citată de Mediafax.
„De altfel, vă rog să coroboraţi toate aceste creşteri pe care noi le facem în zona salariului minim, dar nu numai, pentru că automat cheltuiala totală a angajatoului, devenind salariu brut, se vor raporta şi la celelalte salarii, cu deducerile pe care noi le facem. Şi o să vedeţi că nu scad salariile deloc, nici măcar la cei cu venituri din activitţi independente, unde şi acolo netul creşte cu 7,1%”, a spus Olguţa Vasilescu, menţionând că nu mai este necesară introducerea prevederii care obligă privaţii să nu scadă salariul.
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra faptului că, prin proiectul de Ordonanță de Urgență de modificarea a Codului Fiscal, lansat joi în consultare publică, Ministerul Finanțelor Publice propune ca, începând de la 1 ianuarie 2018, pensionarii, șomerii, persoanele asistate social, persoanele aflate în concediu medical, persoanele aflate în concediu de creștere a copilului, personalul monahal, străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării să beneficieze cu titlu gratuit de servicii medicale, toți fiind asigurați ai sistemului public de sănătate, fără obligația de plată a contribuției de sănătate.
În contextul în care, de la 1 ianuarie 2018, salariații vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei care vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc., afirmă BNS.
„Prin proiectul OUG de modificarea a Codului Fiscal, lansat ieri în consultare publică, Ministerul Finanțelor Publice propune modificarea categoriilor de contribuabili la sistemul de asigurări de sănătate. În prezent, conform art. 153, alin. (1), lit. h) — o), Codul Fiscal, o serie de instituții publice sunt contribuabili ai sistemului public de asigurări de sănătate pentru persoanele ce beneficiază de diverse prestații sau indemnizații asigurate de instituțiile în cauză, respectiv: pentru șomeri — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANOFM, din fondul de șomaj; pentru pensionari, dar și pentru cei aflați în concediu medical, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către CNPP, din bugetul asigurărilor sociale; pentru persoanele asistate social — plata contribuției pentru asigurări de sănătate este asigurată de către ANPIS, din bugetul de stat; pentru personalul monahal — plata contribuției de asigurări de sănătate este asigurată de Secretariatul de Stat pentru Culte, din bugetul de stat; pentru persoanele aflate în penitenciare — plata contribuțiilor de asigurări de sănătate este asigurată de Ministerul Justiției, din bugetul de stat. În 2017, pentru 9 luni, suma contribuțiilor plătite de instituțiile publice mai sus menționate, pentru aceste categorii de persoane, a fost de 574 milioane lei. Majorarea pensiilor ar fi ridicat considerabil această sumă”, se menționează într-un comunicat al BNS.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, MFP propune ca niciuna dintre instituțiile menționate să nu mai asigure contribuțiile de sănătate pentru persoanele pe care le asistă.
„Având în vedere că de la 1 ianuarie 2018 salariații vor fi singurii contributori ai sistemului de asigurări de sănătate, ei vor fi cei ce vor trebui să suporte povara serviciilor medicale pentru pensionari, șomeri, asistați sociali, personal monahal, deținuți etc. Nu numai că Guvernul a eliberat angajatorul de toată responsabilitatea finanțării colective a sistemului de securitate socială, acum statul s-a eliberat pe el însuși de obligațiile sociale, a considerat că e prea mult. Și, atunci, le-a transferat cuiva care are prea puțină forță pentru a reacționa față de astfel de decizii. Probabil, în perioada următoare vom primi de la Ministerul Sănătății Publice completarea acestui ‘cadou’, lista prestațiilor medicale ce nu vor mai fi acoperite de asigurarea medicală”, completează BNS.
Contribuțiile sociale vor trece de la angajatori la angajați începând cu 1 ianuarie 2018, se arată într-un proiect de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicat, joi, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).