Klaus Iohannis: Dacă aplicăm măsurile anunţate de guvern la salariul mediu net de 2.335 lei, salariatul câştigă fix 3 lei

UPDATE Declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis, transcrisă de Administraţia Prezidenţială.

Creştere economică bazată pe consum, lipsă de investiţii

Dacă vă amintiți, acum câteva luni de zile, când am investit acest guvern, am avut o solicitare simplă și clară. I-am rugat să termine cu această țopăială fiscal-bugetară. Dar nu s-a întâmplat chiar așa. Vreau să vă prezint câteva cifre și câteva evaluări, în legătură cu situația economică în care ne aflăm noi, românii, în care se află România.

România traversează o perioadă de creștere economică. În sine, este o veste foarte bună, creșterea economică record chiar în Uniunea Europeană. Dar această creștere, din păcate, are vulnerabilități care trebuie cunoscute.

Prima – creșterea se bazează pe consum, preponderent pe consum, și o astfel de creștere nu este în general văzută ca o creștere sustenabilă sau creștere de durată. Lipsește o parte esențială pentru a avea o creștere economică sănătoasă. Lipsește partea de investiții.

Lipsa investițiilor este un semnal foarte îngrijorător. Și nu vorbesc doar despre investițiile în economia privată, unde au scăzut. Față de anul trecut, investițiile au scăzut semnificativ. Bunăoară, investițiile străine au scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, vorbesc de semestrul întâi. Și mai îngrijorător, au scăzut nepermis de mult investițiile publice. Investițiile publice au un rol foarte important în echilibrarea economiei. Acestea au scăzut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut – când vă amintiți că nici anul trecut nu au fost chiar grozave – și față de situația de anul trecut, care nu a fost chiar roză, au scăzut încă cu 20%.

Citeşte şi: Iohannis, atac dur la adresa Guvernului: I-am rugat să termine cu ţopăiala fiscal-bugetară. Ce avertisment a transmis politicienilor

Venituri fiscale la minim istoric

A doua chestiune – veniturile fiscale. Suntem într-o situație foarte ciudată. Economia crește și veniturile fiscale scad. În loc să avem mai mulți bani la buget, fiindcă avem o economie în creștere, culmea, avem mai puțini bani la buget. Ca să vă dau doar un exemplu grăitor în acest sens – se știe că performanța încasării veniturilor fiscale se măsoară în procent din PIB, deci cât din PIB reușește statul să colecteze. În acest an, colectarea a ajuns, atenție, la un minim istoric, de 25 virgulă ceva la sută din PIB, față de cât ne-am propus acum câțiva ani, de 35%. Încă 35% ar fi puțin în comparație cu alte țări europene, dar 25% vă spun că este extrem, extrem de puțin și acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toți.

Citeşte şi: Iohannis, despre Tăriceanu: Declaraţiile acestui domn au devenit tot mai ciudate. Uneori se creează impresia că e puţin obsedat

În privința comportamentului fiscal, am cam luat-o pe arătură

Și, în fine, avem un adevărat paradox. Avem o creștere record a PIB-ului și tot o creștere record a datoriei. Guvernul se comportă aidoma unui om care câștigă în fiecare lună tot mai mult, dar pe măsură ce câștigă mai mult, împrumută mai mult de la bănci. Și lasă datoria în plata copiilor și în plata nepoților. Este un comportament contraproductiv și care în niciun caz nu trebuie să ne încurajeze să continuăm.

În privința cadrului fiscal-bugetar, există multiple preocupări, există multiple avertismente, există multiple discuții în spațiul public și există acțiuni foarte concrete ale sindicatelor.

Comisia Europeană, atenție, nu cum cineva a spus, la viteză, că cineva din Reprezentanță. Nu. Comisia Europeană a declanșat procedura de deviație semnificativă în privința deficitului bugetar.

Păi, ce înseamnă deviație semnificativă – adică, în privința comportamentului fiscal, am cam luat-o pe arătură, cum se spune popular. Am pierdut ceea ce se numește predictibilitate și sustenabilitate. Singurul lucru care totuși se mai poate prezice: că așa nu merge bine.

Această predictibilitate este vitală într-o economie sănătoasă, la fel cum sustenabilitatea este vitală. Sustenabilitatea, adică să avem politici publice și măsuri care permit o creștere în continuare și, în definitiv, care permit creșterea bunăstării populației.

Marea revoluție fiscală făcută de PSD-ALDE aduce 3 lei în plus la salariu

Guvernul a anunțat un pachet de măsuri fiscale. Se pare că zilele acestea va intra în discuția Guvernului și, din acest motiv, fac declarația de astăzi, fiindcă acest pachet, după părerea mea, nu este clamata revoluție fiscală, ci cred că se va transforma într-o bulversare fiscală.

Se propune acolo trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și o reducere a impozitului pe venit. Așa, la prima vedere, pare un lucru interesant, dar o analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve.

De exemplu, coaliția de guvernare, coaliția PSD-ALDE, spune că transferă contribuțiile sociale la angajat, dar vine, pe de altă parte, cu acea nouă taxă, de solidaritate au numit-o sau ceva similar, de 2,25%, care rămâne la angajator. Păi, ori transferăm ori nu transferăm? Deci, în realitate, transferăm parțial.

Dar pentru oameni ce iese de aici? Problema care apare și întrebarea pe care și-o pune orice român: „Bun, mare bulversare mare. Trecem contribuțiile la angajat, rămâne ceva la angajator, scădem impozitul. Dar în buzunar ce rămâne?”.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, întrebat dacă are încredere în ministrul Justiţiei: Experienţa ultimelor luni nu îmi permite să spun aşa ceva

Ei, culmea, nimic! Nimic nu se schimbă în buzunarul românului. Am făcut un calcul, folosind, sigur, datele comunicate public. Și ca să nu fiu acuzat că folosesc un exemplu de salariu foarte mic sau foarte mare, am făcut un calcul pe salariul mediu brut pe economie, care în momentul de față este 3.329 de lei – atenție, mediu brut.

Cineva care are acest salariu mediu brut câștigă net acum 2.335 de lei, deci atât primește românul care câștigă mediu brut pe economie.

Aplicăm măsurile propuse de Coaliția PSD-ALDE și implementate cu mult entuziasm, se pare, de Guvern. Facem un calcul și ce credeți că găsim, dacă pornim de la premisa că angajatorul este de bună credință și nu vrea să-i scadă venitul sau salariul angajatului?

Ei, iată că la un total cost al angajatorului care acum este de 4.086 de lei, și care rămâne 4.086 de lei, salariatul câștigă acum în plus fix 3 lei.

Deci marea revoluție fiscală făcută de PSD-ALDE aduce unui om care a câștigat sau care câștigă acum 2.335 de lei încă 3 lei în plus. Este caraghios. Nu că e rău că ar câștiga. Și eu îmi doresc să câștige oamenii mai mult, dar promisiunea PSD-ALDE că, prin transferarea CAS-ului, prin scăderea impozitului pe venit, ar crește salariul este pur și simplu falsă. Crește cu 0,1%, adică cu acei 3 lei, pentru salariul mediu brut. Crește cu un pic mai mult pentru salariul minim, fiindcă a fost modificat, nu din alte motive. Păi, dacă politica PSD-ALDE vizează sau are ca ultim argument creșterea salariilor, ele de ce nu cresc? De ce este nevoie de această mega-țopăială fiscal bugetară?

Guvernanţii să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist

Mai mult și mai grav, acest calcul este în regulă și putem să spunem „bine că este și o creștere de 3 lei”, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români că, în realitate, există sectoare întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri. Și atunci, chiar putem să ne întrebăm cui folosește această țopăială fiscală. Românilor sigur nu.

În consecință, solicit coaliției aflate la guvernare, PSD și ALDE, să dea dovadă de responsabilitate și să renunțe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine și, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudență la nivelul deciziei politice și guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc și nimeni nu îți dorește o politică de azi pe mâine.

România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi și poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenții politici să aibă grijă și să judece clar, la rece, ca să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: În politică nu există prezumţia de nevinovăţie

RomaniaTV.net a transmis live declaraţia preşedintelui.

Am rugat guvernul să termine această ţopăială fiscal-bugetară, dar nu s-aţinut cont.

România este în creştere econimică, ceea ce este o veste bună, dar are şi vulnerabilităţi.

Creşterea se bazează pe consum, deci nu e sustenabilă. Lipseşte partea de investiţii.

Investiţiile străine au scăzut cu 20% faţă de anul trecut.

Au scăzut investiţiile publice, care sunt foarte importante.

Veniturile fiscale sunt la un minim istoric, 25% din PIB.

Avem un paradox: o creştere record a PIB şi o creştere record a datoriei.

Comisia Europeană a declanşat procedura de deviere semnificativă a deficitului bugetar.

Adică, în limbaj popular, în privinţa deficitului am cam luat-o pe arătură.

O analiză aprofundată arată că măsurile fiscale ale guvernului mai degrabă complică lucrurile decât să le rezolve.

Calcul pe salariul mediu brut pe economie, 2.335 lei net.

Dacă aplicăm măsurile anunţate de guvern, salariatul câştigă fix 3 lei.

De ce este nevoie de această mega-ţopăială fiscal-bugetară?

Coaliţia PSD-ALDE să renunţe la acest tip de politică fiscală.

Nu doresc o politică de azi pe mâine, ci o politică sustenabilă.

Avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să judece la rece ca să nu bage România într-o aventură economică cu final trist.

Citeşte şi: Iohannis, despre referendumul pe justiţie: Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile pentru păstrarea independenţei justiţiei