„Luni, 30 octombrie 2017, am fost chemat la DNA pentru a mi se comunica faptul că s-a schimbat calitatea mea într-un dosar, din martor în suspect, ca urmare a apariţiei originalului actului adiţional semnat de MEN şi Fundaţia Pescariu în 2009, pe care, pe o pagina verso apar 3 semnături, între care aparent una pare a fi a mea. Atât eu, cât şi ceilalţi doi colegi, am solicitat expertiza grafologică, precizând că nu ne aparţin acele semnaturi. Astăzi ni s-a comunicat că procurorul de caz a dispus efectuarea expertizei grafologice. Nu ştiu cine şi de ce mi-a falsificat semnătura. Nu am decât calitate de suspect! Expertiza va dovedi că nu am semnat actul respectiv, dar nu contest dreptul reprezentantului legal de a semna înscrisuri fără să ceara aviz juridic. Nu fac parte din categoria celor care neaga evidenţa! Investiţia realizată de Pescariu în bază este una uriaşă şi spectaculoasă. Celor care au alte opinii le indic să viziteze baza Cireşarii”, administrată de către instituţia publică”, a scris Gabriel Ispas, pe pagina sa de Facebook.
Dinu Pescariu scapă de controlul judiciar în dosarul Cutezătorii
În perioada februarie 2009 – 1 februarie 2012, Ispas a fost şef al la Direcţia Generală Juridică şi Control / Direcţia Generală Juridică şi Contencios din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În acest dosar, Dinu Pescariu este cercetat de procurorii DNA în această cauză pentru instigare la abuz în serviciu, iar Mihnea Costoiu de abuz în serviciu.
„Dosarul are ca obiect modalitatea încheierii Actului adiţional nr. 16832/23.06.2009, act prin care s-a prelungit cu 25 de ani contractul de locaţiune (închiriere) nr. 269/30.04.2004 potrivit căruia Baza sportivă şi de agrement pentru copii „Cutezătorii” din Bucureşti (constând în construcţii şi teren în suprafaţă de 5,7 ha), fusese dată în folosinţa Fundaţiei „Dinu Pescariu””, potrivit DNA.
Procurorii susţin că actul a fost semnat în 2009 de Ministerul Educaţiei, reprezentat de Mihnea Costoiu, secretar de stat la acel moment, şi de Fundaţia Dinu Pescariu, reprezentată de omul de afaceri. Procurorii spun că documentul a fost încheiat „fără respectarea prevederilor legale şi fără vreun aviz de la Direcţia Juridică din cadrul Ministerului Educaţiei.”
Potrivit sursei citate, actul adiţional a fost încheiat în condiţiile în care contractul iniţial (încheiat în 2004 de RA APPS cu Fundaţia „Dinu Pescariu”) se afla în curs de reziliere, fiind depusă o acţiune în instanţă de Ministerul Educaţiei, care devenise administrator al Bazei Cutezătorii.
„În condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale intentase proces Fundaţiei Dinu Pescariu pentru rezilierea contractului, proces care se afla în curs de judecată, acelaşi minister, prin secretarul de stat Costoiu Mihnea Cosmin, a încheiat ulterior un act adiţional la contractul pe care îl atacase în instanţă. Situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei solicitase încetarea contractului de locaţiune”, explică procurorii.
Concret, spune DNA, Mihnea Costoiu, „cunoscând situaţia juridică a Bazei „Cutezătorii „, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail şi cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundaţia Dinu Pescariu actul adiţional mai sus menţionat, la contractul de locaţiune (împrumut) iniţial, aflat în proces de reziliere”, document prin care s-a stabilit, „pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), şi acordarea gratuită de către de Fundaţia „Dinu Pescariu”, a unor facilităţi în sumă de 400.000 Euro/an, constând în:
– antrenamente tenis – aprox. 120.000 euro/an (200 abonamente a 50 euro /lună pentru 12 luni),- abonamente la Clubul sportiv – aprox. 100.000 euro/an (75 abonamente a 1350 de euro/an),
– teren de fotbal – aprox. 30.000 euro/an,
– facilităţi pentru elevi – 150.000 euro/an.”
Procurorii spun că, după preluarea bazei, Fundaţia Dinu Pescariu a îngrădit accesul elevilor la baza sportivă, „împiedicându-i astfel să desfăşoare activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice”.
„Fundaţia „Dinu Pescariu” a schimbat scopul utilizării Bazei „Cutezătorii”(care era desfăşurarea, de către copii, a unor activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice), folosind-o în scopuri comerciale, inclusiv prin subînchirierea parţială către firme al căror obiect de activitate este alimentaţia publică, acţiuni de divertisment ori tratamente de întreţinere şi relaxare (restaurante, cluburi, baruri, fitness, SPA), pe terenul proprietate publică a statului”, arată DNA.
Astfel, prejudiciul estimat de procurori, din 2009 până în prezent, este de aproximativ 93.481.200 euro, fiind diferenţa dintre sumele pe care Fundaţia Dinu Pescariu ar fi trebuit să le plătească Ministerului Educaţiei în urma exploatării construcţiilor şi terenului din Baza Cutezătorii şi chiria plătită efectiv, respectiv 9.000 euro lunar.