„În localitățile unde trăiesc persoane aparținând comunității maghiare, autoritățile administrației publice locale și județene, instituțiile publice pot organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 15 martie. Fondurile necesare organizării manifestărilor pot fi asigurate din bugetele locale ale autorităților publice locale și județene și ale instituțiilor publice. Angajatorii acordă o zi liberă, în data de 15 martie, la cerere, persoanelor aparținând comunității maghiare pentru participarea la manifestările menționate”, se stipulează în propunerea legislativă inițiată de un grup de parlamentari UDMR.
De asemenea, actul normativ prevede că Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot transmite, în cadrul unor emisiuni speciale, aspecte de la aceste manifestări.
Inițial, proiectul a primit, în luna iunie, raport de admitere din partea comisiilor de specialitate din Senat. În octombrie, plenul Senatului a retrimis propunerea legislativă comisiilor de resort.
Senatorul UDMR Cseke Attila, unul dintre inițiatori, consideră că proiectul „legiferează o situație de normalitate ce există de 27 de ani, în care această zi, 15 martie, semnifică izbucnirea, practic, a Revoluției Pașoptiste Maghiare în 1948”.
„Adevărul este acela că, la sfârșitul lunii iunie, pe un anumit context politic, pe o luptă politică, acest proiect legislativ a fost folosit într-o luptă politică și de aici a deviat în altceva, într-o problemă delicată despre care, astăzi, discutăm din păcate într-un alt context față de cum am discutat în iunie”, a spus Cseke Attila.
Senatorul PSD Ioan Deneș și-a anunțat votul împotrivă pentru că tema proiectului de lege reprezintă este „un subiect delicat în România și foarte delicat în Transilvania”.
„Având toată deschiderea față de cetățenii acestei țări, indiferent din ce minoritate fac parte, trebuie să ținem cont de un lucru important: de ceea ce înseamnă simbolistica și semnificația anumitor zile (…) Dar pentru a legifera o zi de 15 martie, în România și în Transilvania mai ales, e un subiect extrem de delicat. Din acest punct de vedere, ca locuitor al acelei zone, eu, personal, am să fiu împotriva unui raport de admitere și am să votez împotriva acestei propuneri legislative în plenul Senatului”, a afirmat Deneș.
Senatorul PNL Răducu Filipescu a subliniat că „momentul este total nepotrivit pentru o astfel de acțiune”.
„Sunt și așa destul de multe presiuni în această țară în toate direcțiile, dacă mai intrăm și pe zona etnică cu o altă presiune, probabil că unii or să o ia razna. (…) Momentul este greșit ales, drept pentru care și Partidul Național Liberal va vota împotrivă”, a spus Filipescu.
Senatorul USR Florina Presadă a explicat că votul său este de abținere, cu mențiunea că își dorește să trăiască acel moment când va putea vota pentru un raport de admitere.
Comisia pentru drepturile omului din Senat se va exprima, la rândul său, prin raport asupra acestui proiect.
Propunerea legislativă și raportul comun al celor două comisii vor intra în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de primă cameră sesizată.