Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii prin care directorii interimari de şcoli pot fi numiţi cu avizul CA al unităţilor

Legea pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 vizează situaţia vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar. Astfel, potrivit alin. (71) al art. 258, nou introdus prin legea transmisă la promulgare, în cazul prevăzut la alin. (7) al aceluiaşi articol, în funcţiile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs pot fi numite persoane în funcţia de director interimar şi director adjunct interimar cu avizul consiliului de administraţie al şcolii până la organizarea concursului.

În opinia preşedintelui, această nouă reglementare ridică însă o serie de probleme sub aspectul corelării cu actualele prevederi, cu importante consecinţe în aplicare, motiv pentru care se impune reexaminarea ei de către Parlament.

Astfel, potrivit alin. (7) al art. 258, în cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.

„În primul rând, din analiza comparată a celor două alineate menţionate, nu rezultă cu claritate dacă noua condiţie introdusă la alin.(71) – a obţinerii avizului consiliului de administraţie al şcolii de către persoanele care sunt numite în funcţia de director interimar şi director interimar adjunct – înlocuieşte condiţiile de numire în funcţie prevăzute de art. 258 alin. (7) sau reprezintă doar o condiţie suplimentară”, se arată în cererea de reexaminare.

Alte articole

Klaus Iohannis a promulgat legea privind vânătoarea urşilor, votată în regim de urgenţă de Parlament după atacul din Munţii Bucegi

Elena Lasconi îl atacă pe Klaus Iohannis: S-a îndepărtat foarte mult de români. Concediile, lipsa de comunicare nu i-au făcut bine

În al doilea rând, preşedintele semnalează că cele două alineate operează cu noţiuni diferite, respectiv: „funcţiile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs” (a se vedea alin. 71), prin raportare la „cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar” (a se vedea alin. 7). „Astfel, nu este cert dacă perioadele de timp la care se referă alin. (71) sunt aceleaşi cu cele vizate de alin. (7), aspect care poate conduce la o aplicare neunitară a legii în practică. Din această perspectivă, semnalăm că, în acord cu normele de tehnică legislativă, în cazul în care din dispoziţia normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor şi o coerenţă a reglementării (art. 48 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative). Faptul că legea aflată la promulgare nu a modificat alin. (7) al art. 258, ci a introdus un alineat distinct, pare să susţină faptul că se referă la ipoteze juridice distincte, care însă intră în contradicţie cu prevederile alin. (7) la care face trimitere”, arată Klaus Iohannis.

Şeful statului precizează că legea trimisă la promulgare comportă şi probleme de ordin procedural. „Astfel, în forma transmisă la promulgare, legea menţionată a fost dezbătută şi adoptată numai de către Senat, în calitate de Cameră decizională, în timp ce Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea. Totodată, semnalăm şi că această lege nu mai reflectă problematica supusă iniţial dezbaterii primei Camere şi, prin urmare, nici prevederile textului respins de către această Cameră. Conform principiului bicameralismului statuat de art. 61 din Constituţie, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, considerăm că este necesar ca ambele Camere ale Parlamentului să se exprime cu privire la conţinutul normativ al legii transmise la promulgare”, se arată în cerere.

Preşedintele Iohannis consideră că este necesară clarificarea situaţiilor juridice în care poate interveni interimatul funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, respectiv a condiţiilor şi a procedurii de numire în funcţiile respective.

„Totodată, în beneficiul cetăţenilor, considerăm că în cadrul procesului legislativ Parlamentul ar trebui să acorde o mai mare atenţie principiilor sistematizării şi unicităţii în reglementare, ce impun ca intervenţiile legislative asupra aceleiaşi legi să fie incluse în cadrul aceluiaşi act normativ. Urmărirea acestor standarde de tehnică legislativă ar permite autorităţii legiuitoare ca modificările şi completările aduse spre exemplu Legii educaţiei naţionale, şi aflate în acelaşi stadiu procedural, să fie promovate printr-un singur act normativ”, atrage atenţia Klaus Iohannis.