Parchetul General a clasat dosarul privind înregistrările cu Laura Codruţa Kovesi, difuzate de România TV

În iunie 2017, DNA a sesizat Parchetul General cu privire la săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, constând în producerea sau ticluirea de probe nereale în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, după ce în presă au fost publicate înregistrări cu șefa DNA.

DNA susținea atunci că sesizarea a fost întemeiată pe faptul că „înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens”.

Tot atunci, procurorii DNA s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

„Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității”, preciza atunci DNA.

Alte articole

O nouă „fabrică de permise” la Suceava. Patru poliţişti şi 15 angajaţi ai unor şcoli de şoferi, trimişi în judecată de DNA pentru că ar fi încasat sume până la 700 de euro pentru a ajuta candidaţii să treacă examenul auto

Florian Coldea a ajuns la DNA. Procurorii vor să-i prelungeascaă măsura de control judiciar

DNA arăta că o parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative ale Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

„Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de Laura Codruța Kovesi, au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre ‘operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală’. Totodată, Laura Codruța Kovesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale”, preciza DNA.

Laura Codruța Kovesi susținea că înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al DNA în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.

„Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește”, arăta DNA.

DNA enumera fragmentele nereale:

* „Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să ‘decapați’ instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”.
* „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”.
* „Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante”.
* „Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și… aoleu, mânca-ți-aș gura… Pățesc că (…) de la Constanța…”.