Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro.
Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.
Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.
Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut luni la 1,89%, de la 1,87%, cât a fost cotat vineri, 10 noiembrie, iar indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,06%, de la 2,03%, cât a fost cotat pe 10 noiembrie, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR)