Elena Petraşcu, numită luna trecută director general interimar al Postei Române, a trimis corpul de control la filiala Broker de Asigurare. Neregulile găsite fac obiectul unei plângeri penale, trimisă la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), împotriva fostei conduceri a Poştei. Noua şefă a Poştei Române a declarat într-un interviu pentru News.ro că cea mai mare neregulă găsită este că banii destinaţi majorării capitalului social al filialei Broker de Asigurare cu 1,8 milioane lei au fost deturnaţi şi folosiţi în alte scopuri.
”Demersul actual al doamnei director general interimar nu are decât un singur scop: prelungirea interimatului la etern, prin înlăturarea oricăror posibili candidaţi la funcţia de director general, lăsându-i pe membrii executivi şi ne-executivi din conducerile anterioare să-şi dovedească nevinovăţia sau neimplicarea în faptele ce au făcut subiectul plângerii penale, prin construcţia unor acuzaţii aflate în afara realităţii dar neapărat comunicate public incorect şi tendenţios, dar care îi pot permite un status-quo de interimat prelungit pe termen nelimitat, în special după anularea din proprie iniţiativă, cu bună ştiinţă şi fără fundament juridic, a procedurii de selecţie a directorului general şi al directorului financiar, selecţie demarată anterior numirii ei, pornită în timpul mandatului meu, păstrându-şi astfel o poziţie pe care nu ar putea să o preia printr-o procedură de selecţie pentru management privat conform OUG 109/2011, neîndeplinind profesional sau educaţional, niciuna din condiţiile minimale de înscriere sau criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de recrutare”, spune Andrei Stănescu, într-un punct de vedere transmis News.ro.
El susţine totodată că afirmaţia conform căreia suma de 1,8 milioane lei ar fi fost “deturnată” de la destinaţia iniţială, şi anume majorarea capitalului social al Poşta Română Broker de Asigurări (PRBA), este total falsă.
”Aşa cum reiese şi din raportul de expertiză contabilă realizat de CNPR, suma de 1,8 milioane lei a fost vărsată de către CNPR în contul PRBA cu scopul majorării capitalui social, aşa cum a decis Consiliul de Administraţie al CNPR. S-au făcut toate demersurile legale de avizare a operaţiunii la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la care PRBA se raportează şi înregistrării operaţiunii la Registrul Comerţului (ONRC) cu suma respectivă”, mai spune Andrei Stănescu.
El subliniază că, din cauza nerespectării termenului de completare a documentaţiei la ASF de către PRBA, în termenul prevăzut de normele interne ASF, prin neglijenţa în serviciu a lui Mihăiţă Dragoş Turneanu, la vremea respectivă angajat part-time al PRBA pentru reprezentare juridică şi actualmente director juridic al CNPR, ASF nu a acordat avizul la acel moment.
”Pe cale de consecinţă, în calitatea de preşedinte al CA PRBA, am dispus domnului director general PRBA să desfacă contractul de muncă al lui Mihăiţă Dragoş Turneanu şi am hotărât demararea unei analize a impactului neducerii la îndeplinire a demersului cu privire la înregistrarea capitalului social de 1,8 milioane lei”, punctează Stănescu.
Demersurile către ASF au continuat până în luna octombrie 2017, spune el, când, din informaţiile sale, Elena Petraşcu, actualul director interimar al CNPR, a dispus să se renunţe la demersul către ASF de a se mai înregistra această sumă pe care ea, ”dintr-o necunoaştere a principiilor economice şi a situaţiei financiare a instituţiei (in ciuda poziţiei ocupate de director juridic al acţionarului unic al PRBA), o consideră deturnată doar pentru că au fost plătite salarii la PRBA”.
Stănescu precizează că plata salariilor şi a obligaţiilor fiscale aferente precum şi cheltuielile aferente cu instruirea şi acreditarea salariaţilor din teritoriu era destinaţia fondurilor majorării de capital, conform strategiei multianuale de dezvoltare a PRBA aprobate de acţionarul unic al PRBA în anul 2013.
”Plata salariilor angajaţilor PRBA şi a obligaţiilor fiscale aferente, plata pentru instruire şi acreditare a angajaţilor din reţeaua poştală la nivel naţional au fost de altfel direcţiile în care au fost alocate fondurile aferente majorării de capital. Aceste cheltuieli, în detaliu, sunt prezente în bilanţul financiar consolidat al CNPR (incluzând PRBA), aprobat de AGA şi auditat de auditor extern (în situaţiile financiare consolidate apar atât cheltuielile CNPR cât şi a filialelor sau alte entităţi unde CNPR deţine pachete de acţiuni, de exemplu Romfilatelia, PRBA, etc). Totodată, aceste înregistrări contabile ale acestor alocări de fonduri aferente majorării de capital au fost depuse, inclusiv extrase de cont, la ASF, ONRC şi către structurile de control ale acţionarului unic”, mai spune Andrei Stănescu.
Noua şefă a Poştei a trimis corpul de control al Poştei la Broker de Asigurare, ca să descopere ce s-a întâmplat cu suma de 1,8 milioane lei, ce era destinată majorării capitalului social al Broker de Asigurare, şi care sunt persoanele care se fac vinovate de faptul că majorarea de capital nu a mai avut niciodată loc.
”În anul 2015, Consiliul de Administraţie al companiei a hotărât majorarea capitalului social al filialei cu 1,8 milioane lei, în două tranşe a câte 900.000 lei, în martie 2015 şi în septembrie-decembrie 2015 (când director general era Alexandru Petrescu, n.r.). Deşi banii s-au dat cu destinaţia precisă de majorare a capitalului social a acestei filiale, această capitalizare nu a fost pusă în practică”, a declarat într-un interviu pentru News.ro Elena Petraşcu, numită luna trecută director general interimar al Postei Române.
Managementul, împreună cu Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală a Acţionarilor Broker-ului, au decis să utilizeze banii în alte scopuri, de exemplu pentru plata salariilor, afirmă Petraşcu.
”Mai precis, a fost deturnare de fonduri”, adaugă directorul general al Poştei Române.
Din raportul corpului de control a reieşit că fostele conduceri se fac vinovate de faptul că acea capitalizare a Brokerului nu a mai avut loc: Alexandru Petrescu, Andrei Stănescu, Viorel Motoroiu, Cătălin Radu, Benoit Pleska, Dante Stein, Bogdan Patriniche, Bogdan Matei, a susţinut noul şef al Poştei.
Prejudiciul este de 1,8 milioane lei, reprezentând sumele destinate capitalizării, la care se adaugă penalităţi calculate pe zi de întârziere din 2015 până în 2017, afirmă Petraşcu.