CCR a respins sesizarea PNL împotriva noului Regulament al Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI

UPDATE. „În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată sesizarea și a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr. 85/2017 pentru modificarea și completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 30/1993 privind organizarea și funcționarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații este constituțională în raport cu criticile formulate”, se precizează într-un comunicat al CCR. 

Decizia este definitivă și general obligatorie și va fi comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului.

Decizia CCR de respingere a sesizării PNL a fost luată cu şase voturi ”pentru” şi două ”împotrivă”, unul dintre judecători fiind absent de la şedinţă. Pentru admiterea sesizării s-au pronunţat Livia Stanciu şi Maya Teodoroiu, cele două judecătoare urmând să redacteze şi două opinii separate.

Pe 24 octombrie, PNL a depus la CCR o sesizare a Hotărârii Parlamentului României nr. 85/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 30/1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care, în opinia liberalilor, contravine prevederilor art. 1 alin (5), art. 23 alin. (1), coroborat cu art. 53 alin. (1) şi art. 111, alin. (1), coroborat cu art. 31, alin (3), teza II din Constituţie.

În sesizare se arată că hotărârea încalcă principiul legalităţii. Liberalii subliniază că nicio comisie permanentă a Parlamentului nu poate avea caracter perpetuu de comisie de anchetă, scrie News.ro.

„Pe cale de consecinţă atributele speciale cu care este investită o comisie de anchetă pot fi folosite de o comisie permanentă numai printr-o hotărâre specifică, adoptată de Parlament, în care este precizat scopul anchetei, obiectivele acesteia şi perioada determinată în care aceasta va efectua ancheta. Soluţia regulamentară precizată mai sus este justă deoarece împiedică utilizarea abuzivă a prerogativelor puse la dispoziţia unei comisii de anchetă, printre care şi citarea sau invitarea unor persoane fizice la şedinţele comisiei. Utilizarea acestor prerogative în mod abuziv poate aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, cum ar fi, de exemplu, inviolabilitatea libertăţii individuale”, se arată în document.

Hotărârea Parlamentului 85/2017 stabileşte la art. 1 pct. 4 că „(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) au obligaţia de a se prezenta la audieri. Dispoziţiile art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt aplicabile”, ceea ce încalcă principiul legalităţii prin faptul că, în contra dispoziţiilor regulamentare în vigoare, acordă unei comisii permanente prerogativele unei comisii de anchetă, fără adoptarea unei hotărâri specifice, în acest sens, a Parlamentului, subliniază liberalii.

PNL critică şi alte prerogative prevăzute în hotărârea adoptată de Parlament, respectiv:

– „În vederea audierii, comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.”

– „În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută la art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

– „Comisia parlamentară poate invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate, sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă.”

– „Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.”

Liberalii apreciază că, în urma acestor modificări, Comisia permanentă comună pentru controlul activităţii SRI devine Comisia permanentă comună pentru controlul activităţii SRI şi de anchetă a aspectelor conexe activităţii acestuia, situaţia care nu este însă permisă de Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi nici de regulamentele specifice celor două Camere. În susţinerea acestui argument, PNl invocă deciziile CCR nr. 209/2012 şi nr. 924/2012.

Liberalii reclamă şi extinderea neconstituţională a obligaţiei de informare a Parlamentului de către Guvern şi celelalte organe ale administraţiei publice şi în sarcina altor subiecte de drept.

”Constituţia dispune, prin art. 111 alin. (1), următoarele: «Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora.» Per a contrario, o atare obligaţie nu incumbă persoanelor care nu fac parte din Guvern şi celelalte organe ale administraţiei publice. Cu toate acestea, norma de trimitere de la art. I pct 4, din Hotărârea Parlamentului 85/2017 instituie ca prerogativă a Comisiei permanente comune pentru controlul activităţii SRI, o obligaţie erga omnes de cooperare cu această comisie, obligaţie specifică numai comisiilor parlamentare de anchetă, constând în furnizarea tuturor informaţiilor solicitate şi predarea oricăror documente sau mijloace de probă care ar putea fi utile în cadrul investigaţieiâ”, se arată în sesizare.

Liberalii spun că ac eastă normă contravine inclusiv concluziilor enunţate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 45/1994, în sensul că prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor „nu pot stabili drepturi si obligaţii decât pentru deputaţi, precum şi pentru autorităţile, demnitarii si funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera. Ca atare, prin Regulamentul Camerei Deputaţilor nu se pot stabili drepturi şi mai ales obligaţii în sarcina unor subiecte de drept din afara Camerei Deputaţilor, subiecte de drept care nu se încadrează în cele circumstanţiate mai înainte. Asemenea prevederi pot cuprinde numai legile, în accepţiunea de acte juridice ale Parlamentului.”

Prevederea regulamentară anterior citată, raportată la specificul activităţii Comisiei permanente pentru controlul activităţii S.R.I. aduce atingere inclusiv dispoziţiei constituţionale referitoare la securitatea naţională, cuprinsă în art. 31, alin. (3), teza II, se mai arată în sesizare.

PNL acuză, de asemenea, încălcarea dispoziţiilor referitoare la inviolabilitatea libertăţii individuale coroborat cu restrângerea unor drepturi şi libertăţi.

Liberalii amintesc ă, prin decizia 411/2017, CCR a statuat că obligaţia de a se prezenta numai în faţa unei comisii parlamentare de anchetă incumbă oricărui cetăţean român dacă acesta deţine informaţii cu privire la obiectul anchetei.

„Situaţia excede dispoziţiile constituţionale referitoare la inviolabilitatea libertăţii individuale atunci când legiuitorul procedează la instituirea unei obligaţii cetăţeneşti de prezenţă în faţa unei comisii permanente care are ca atribuţie controlul activităţii unui serviciu secret deoarece niciun act sau fapt realizat de un cetăţean care nu se află în raport de muncă cu serviciul secret nu poate face obiectul activităţii acestei comisii permanente. Audierea poate fi realizată numai dacă această comisie cu caracter permanent a fost investită de Parlament cu prerogativa de comisie de anchetă. În caz contrar, suntem în situaţia încălcării dispoziţiilor art. 23 alin.(1) din Constituţie care afirmă că «libertatea individuală este inviolabilă» şi a art.53 alin.(1) din Constituţie care arată că «restrângerea unei libertăţi poate avea loc numai prin lege şi numai dacă este necesară într-o societate democratică, să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi să fie aplicată nediscriminatoriu»”, se arată în sesizare.