Fizicianul, care va explora unele dintre cele mai remarcabile evoluţii ale tehnologiei şi sănătăţii într-un serial intitulat „Brave New World With Stephen Hawking”, a declarat în cadrul unui interviu că explorarea spaţiului este cea mai urgentă misiune a omenirii, scrie huffingtonpost.com.
„Intrăm într-o perioadă din ce în ce mai periculoasă. Populaţia şi utilizarea resurselor finite ale Pământului cresc exponenţial, odată cu abilitatea noastră tehnică de a schimba mediul în bine sau rău. Dar codul nostru genetic încă poartă instinctele agresive şi egoiste care au fost în avantajul supravieţuirii în trecut. Va fi dificil de evitat un dezastru în următorii 100 de ani, ca să nu vorbim despre următorii 1.000 sau un milion”, spune Hawking.
Profesorul spune că singura şansă a omenirii pentru supravieţuirea pe termen lung este extinderea în spaţiul cosmic, iar acesta este motivul pentru care încurajează călătoriile în spaţiu şi studiile despre posibilitatea colonizării acestuia.
Care sunt locurile pe care omenirea le-ar putea coloniza:
Marte – a patra planetă din sistemul solar, a cărei denumire provine de la Marte, zeul roman al războiului. Uneori mai este numită şi „planeta roşie” datorită înfăţişării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roşiatică se explică prin prezenţa pe suprafaţa sa a oxidului de fier.
Luna – este singurul satelit natural al Pământului, în vârstă de aproximativ 4.6 miliarde de ani. În ciuda distanţei mici faţă de Pământ, Luna nu este planeta ideală pentru colonizare deoarece este prea mică
Europa – una dintre lunile planetei Jupiter. Până acum se ştie că are atmosferă şi există o posibilitate destul de mare să aibă oxigen şi apă sub formă de gheaţă.
Gliese 581g – este o exoplanetă care orbitează în jurul Gliese 581, o stea pitică roşie. Se află la o distanţă de 20.5 ani-lumină de Pământ şi este de trei ori mai mare decât planeta noastră, însă doar jumătate din suprafaţa ei este luminată de stea, cealaltă fiind mereu în întuneric.
Stephen Hawking suferă de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 22 de ani, se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.
Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.
După diagnostic, medicii i-au spus că mai are doar câţiva ani de trăit, însă Stephen Hawking a reuşit să supravieţuiască peste 40 de ani şi a devenit un om de ştiinţă recunoscut la nivel internaţional.