REVELION 2018: Dacă faci asta, ai GHINION TOT ANUL. Ce trebuie să faci de ANUL NOU 2018 dacă ai pisică sau câine

Există obiceiuri și superstiții pe care oamenii le respectă cu sfințenie, convinși că vor avea parte de un An Nou cât se poate de bun, plin de dragoste și de belșug.
Astfel, spaniolii obișnuiesc să mănânce câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului de la miezul nopții, fiecare boabă reprezentând câte o dorințe pentru anul ce vine. Se crede că, în funcție de cât de dulce este boaba respectivă așa va fi și luna respectivă – mai bună sau mai dificilă.
Și portughezii au același obicei ca și spaniolii, doar că înlocuiesc boabele de strugure cu smochine.

În Grecia, tradiția spune că este bine să fie pe masă o prăjiută numită „vassilopitta”, în care se pune câte o monedă de aur sau de argint. Cel care o găsește va avea noroc tot anul.

În noaptea dintre ani, belgienii din unele zone mănâncă un preparat pe bază de varză murată și cârnați, având sub farfurie, în buzunare sau în mână câte o monedă, ca să aibă bani întregul an.

În Scoția, tradiția spune că prima persoană care trebuie să intre în casă de Revelion este bine să fie un bărbat cu părul închis la culoare și care să aducă un dar. Astfel se consideră că familia respectivă va avea noroc tot anul. În caz contrar, există superstiția că anul ce vine va fi unul cu ghinion.

În unele țări din America Latină, la 12 noaptea se poartă o anumită culoare pentru a avea parte de noroc. Despre culoarea galbenă se spune că este semn de bani, în timp ce despre culoarea roșie se crede că aduce noroc în dragoste.
La ruși, tradiția este să se deschidă ușile și ferestrele la miezul nopții de Revelion ca să intre anul cel nou în casă.

În unele regiuni din Italia, se aruncă obiecte vechi pe fereastră, simbol al anului care tocmai se încheie. Acest obicei, însă, este din ce în ce mai rar, din cauza pericolului care îi pândește pe cei aflați în stradă când se aruncă obiecte pe fereastră.

Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou ca să afle dacă se vor căsători. Ele ţin în mână câteva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fata căreia îi dă târcoale cocoşul, se va căsători în anul următor.

În Danemarca se sparg farfurii în ușa vecinilor. familia cu cele mai multe cioburi adunate în fața ușii va avea parte de cel mai mult noroc.

În Irlanda, fetele singure își asază vâsc sub pernă în noaptea dintre ani ca să-și găsească adevărata dragoste.

Brazilienii obișnuiesc să-și ia lenjerie intimă cât mai colorată de Anul Nou pentru a atrage norocul și dragostea.

Filipinezii preferă hainele cu buline și preparatele culinare cu forme rotunde. Se crede că forma rotundă invocă monedele și aduce prosperitate.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin ‘Rosh Hashanah’. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

În India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit în funcţie de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi până sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.
În Vietnam, Anul Nou este numit ‘Tet Nguyen Dan’ sau mai simplu ‘Tet’. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în rău.

În Japonia, oamenii îşi petrec o săptămână întreagă pregătindu-se pentru venirea noului an. Casa trebuie curăţată foarte bine pentru a preveni apariţia oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite şi, mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate.

Pentru japonezi, Anul Nou, numit ‘Oshogatsu’, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. Sunt organizate ‘petreceri de uitat anul’ sau ‘Bonenkai’, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi sake (băutura tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele şi dorinţele.