Rus: Între locale şi referendum listele au fost CURĂŢATE de persoane care nu mai aveau drept de vot

Ioan Rus a anunţat, luni, că şi-a înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, pentru că este un politician onest, corect, iar în ultimele zile asupra lui au fost făcute presiuni începând de la Traian Băsescu şi continuând cu Crin Antonescu, lucru inacceptabil.

Înainte de a-şi anunţa demisia, Ioan Rus a explicat evoluţia numărului persoanelor cu drept de vot însrise pe listele electorale permante între alegerile locale şi referendumul pentru demiterea preşedintelui, menţionând că la cel de-al doilea scrutin au fost cu 21.366 mai puţine persoane.

„Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat în primăvară alegerile locale pe baza listelor electorale şi a calendarului aprobat de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Atunci erau 18.315.880 de cetăţeni cu drept de vot în România. Modul în care au fost organizate alegerile locale nu a fost de natură să suscite extrem de multe critici din partea niciunui partid politic. De aceea considerăm că au fost bine organizate”, a spus Ioan Rus.

El a adăugat că la scurt timp după alegerile locale au început pregătirile pentru referendum, iar listele electorale permanente au fost „curăţate” de persoanele care nu mai aveau drept de vot.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

„La foarte scurt timp s-a organizat referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Prin efortul tuturor autorităţi publice locale, specialişti de la Direcţia de Evidenţă Informatizată şi Administrarea Bazelor de Date, aceste liste au fost curăţate de persoane care într-un fel sau altul nu mai aveau drept de vot, astfel încât pe liste pentru referendum au fost 18.294.514 cetăţeni, cu 21.366 de persoane mai puţin”, a precizat Ioan Rus.

El a mai spus că după referendum, Curtea Constituţională a cerut MAI informaţii despre aceste liste, ministerul comunicând atât aceste date, cât şi faptul că sunt „unele vulnerabilităţi” privind precizia în cazul persoanelor care există pe listele electorale din România, din diverse motive.

„După acest referendum, pe care din nou credem noi că l-am organizat suficient de bine sau chiar bine, Curtea Constituţională ne-a cerut date privitor la aceste liste, iar ministerul a dat aceste informaţii, de asemenea informând Curtea asupra faptului că există unele vulnerabilităţi în legătură cu precizia cu care noi putem măsura ceea ce înseamnă persoanele care există pe listele electorale din România, din diverse motive. Acest lucru, conducerea ministerului l-a făcut nu pentru a bloca sau obstrucţiona o decizie a Curţii Constituţionale, ci din contră pentru corecta informare a Curţii şi astfel încât deciziile să fie luate în absolut cunoştinţă de cauză cu toate aspectele legate de această problemă. Dat fiind faptul că în acest moment lucrăm cu o anumită infrastructură umană, logistică această problemă”, a spus Ioan Rus.

El a arătat că, din cel moment, asupra lui şi a MAI au fost făcute nenumărate, presiuni, aprecieri „de către politicienii români, începând cu Traian Băsescu şi terminând cu Crin Antonescu”.

„Din punctul meu de vedere şi al ministerului, este complet inacceptabil. Eu sunt un politician onest şi corect, iar limitele deminităţilor mele mi le stabilesc singur, motiv pentru care astăzi mi-am înaintat demisia de onoare din funcţia de ministru al MAI. Eu nu pot accepta ca MAI să fie părtaş la nimic din ceea ce înseamnă lege şi respectarea legii în România”, a spus Ioan Rus.

Ulterior, Ioan Rus a anunţat că şi ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, şi-a înaintat demisia din funcţie.

Demisia lui Ioan Rus vine după ce, vineri, premierul Victor Ponta spunea că situaţia a demonstrat că afirmaţia ministrului de Interne din 24 iulie, conform căruia numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18,2 milioane de persoane, nu a fost adevărată, adăugând că vrea să rezolve cererea Curţii Constituţionale şi apoi să stabilească responsabilii.

Victor Ponta arăta că Ioan Rus şi Victor Paul Dobre au semnat adresa de trimitere a datelor pentru numărul de CNP-uri, existentă la serviciul de evidenţă a persoanei la nivel centralizat, dar că judecătorii Curţii au cerut date reale privind listele electorale permanente.

Premierul mai declara că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi păstrează dreptul de vot, dar ar trebui scoşi din listele electorale din România dacă trăiesc efectiv în altă ţară.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu declara că nicio lege nu permite Guvernului să scoată de pe listele electorale pe românii cu domiciliul sau rezidenţa în străinătate, el arătând că la referendum de fapt ar fi trebuit incluşi pe listă şi 460.000 de români cu locuinţă în afara ţării.

Ioan Rus declara, vineri, că actualizarea listelor electorale va presupune un „mini-recensământ”, care va fi făcut de autorităţile locale până în 24 august, prin vizite foarte scurte, de „trei secunde”, de la domiciliul românilor.

Luni, Curtea Constituţională a revenit cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie, nu „actualizarea listelor” de alegători.